Taxe, impozite, finanţe, demersuri juridice, servicii educaţionale, istoric şi servicii medicale şi chiar facturile de la curent şi căldură – toate acestea ar trebui să poate fi accesate şi rezolvate de un cetăţean român fără drumuri, fără hârtii şi fără să aştepte câte două săptămâni o aprobare, ci doar în câteva minute de pe orice dispozitiv. Nu, nu este doar o descriere a sistemului actual din Estonia, unde cu ajutorul identităţii digitale peste 90% dintre acţiunile legale care erau condiţionate de deplasarea cetăţeanului la anumite societăţi sau instituţii pot fi realizate cu ajutorul unui smartphone, laptop sau al unei tablete, ci este un sistem care ar trebui să devină funcţional în România şi chiar este testat în prezent de instituţii publice.

Compania Insights Enterprise, care a gestionat Ghişeul.ro, împreună cu Asociaţia de Plăţi Electronice din România (APERO), colaborează cu nume precum Bitdefender, Orange, Wolf Theiss şi alte 10 companii şi organizaţii pentru ConectX – un ecosistem digital care pune bazele digitalizării naţionale.

„Ghişeul.ro a făcut o crăpătură în această carcasă a statului, unde era foarte greu să pătrundem, unde era dificil să înţelegem ce se întâmplă. Aşa a început experienţa asta. Din partea instituţiilor a venit o solicitare. Oamenii au început să ne spună că putem face mai mult pentru că acest proiect funcţionează. Am întrebat ce înseamnă mai mult şi diverşi oameni cu care am vorbit din instituţiile publice au spus să facem digitalizare totală”, povesteşte George Anghel, director executiv al APERO, într-un interviu acordat ZF şi Business Magazin.

Anghel subliniază că diferenţa faţă de sistemul din Estonia, sau alte sisteme care sunt în fază incipientă de dezvoltare în mai multe ţări din lume, este aceea că ele sunt coordonate şi gestionate de stat, pe când în cazul ConectX, sistemul este coordonat de aceste companii din mediul privat. În prezent, sistemul este testat de direcţiile de taxe şi impozite din toate sectoarele Capitalei, de Primăria Alba Iulia şi de serviciul de finanţe publice locale din Ploieşti; Anghel spune că au protocol semnat şi cu Primăria Piatra Neamţ, cât şi cu serviciul de taxe şi impozite Constanţa şi Primăria Târgovişte, pentru a începe şi acolo testarea sistemului.

„La noi la taxe şi impozite este în program Digitax. Este un software foarte uşor de utilizat şi se apropie foarte mult de modalitatea de comunicare pe social media. Este foarte intuitiv. (...) Acum încărcăm date în sistem, începem testarea şi încercăm şi o conectare cu bazele de date ANAF. Îl vom testa timp de două luni şi apoi vom trage concluziile”, a declarat Constantin Tomescu, viceprimarul sectorului 6 din Capitală, pentru ZF şi Business MAGAZIN.

Digitax reprezintă una dintre cele şase verticale ale ecosistemului ConectX şi ar trebui să simplifice interacţiunea dintre cetăţean, direcţiile de taxe şi impozite, ANAF şi celelalte instituţii implicate în domeniu şi să reducă semnificativ timpul acţiunii. Practic, acesta abordează tot ce înseamnă administraţie publică, cereri online. „Spre exemplu, declaraţia pentru stabilirea impozitului pe clădire. Când cumperi o clădire, este un formular care a trecut de pe hârtie în online. De la o experienţă care dura între câteva ore, în cel mai bun caz, sau câteva zile în mod realist, acum se reduce la 2 minute”, explică George Anghel.

Pentru a nu se împiedica de bugete publice şi de costuri mult prea ridicate ce ar putea fi blocate chiar şi de opinia publică, Anghel spune că sistemul nu a fost gândit pentru a fi vândut drept proiect către statul român, ci a fost gândit pe un model de licenţiere către fiecare instituţie în parte, „la un preţ mult mai accesibil”. El spune că statul ar trebui să adopte mai mult politica de software as a service decât cea de achiziţii.

Un alt exemplu în care interacţiunea cu statul ar fi eficientizată şi simplificată este cel al unei declaraţii auto. „Ai nevoie de 26 de documente pentru o declaraţie auto, pentru care, în funcţie de cum este completată, rubricile se vor filtra între ele în mediul online şi ajung în total depuse doar 7-10 documente, pentru că mulţi se împotmolesc deoarece au prea multe rubrici de completat, deşi răspunsul completat la una ar trebui să anuleze o parte din întrebările ulterioare. Şi în cazul declaraţiei pe imobil am reuşit să ajungem de la o operaţiune care durează 3 săptămâni şi jumătate la una care durează doar un minut şi 10 secunde”, exemplifică Anghel.

Celelalte verticale ale „magistralei digitale”, pe lângă Digitax, dedicate serviciilor publice sunt Fintex pentru servicii financiare, Lex pentru servicii juridice, Edux pentru servicii educaţionale, Carex pentru servicii medicale şi Utilix pentru utilităţile casnice.

„Verticala de servicii financiare este destinată în principal colegilor din bănci, iar cetăţenii trebuie să poată accesa băncile pentru creditare, carduri şi asistenţă financiară. Verticala de servicii juridice aduce împreună notari, avocaţi, traducători, executori şi instanţele de judecată, iar comunicarea între aceste instituţii şi cetăţean se poate face prin platformă. În cazul serviciilor de sănătate, întreg dosarul medical, intervenţii, prescripţii, va fi disponibil în cadrul platformei”, spune el.

În acest moment, sistemul este un concept distribuit în cloud în sistem multiapp (zeci de aplicaţii interconectate şi sincronizate) şi are la bază limbajele de programare Java, Golang şi PHP, cu secţiuni care la momentul oportun pot fi mutate pe blockhain public sau privat. Blockchainul este un sistem imuabil, unde orice intrare în sistem este înregistrată şi marcată. Estonia foloseşte aceeaşi tehnologie în propriul sistem.

Alături de Insights Enterprise, partenerii proiectului sunt Bitdefender, Orange, Wolf Theiss, ESDROM, certSIGN, typingdna, Namiral, Qualitance, Civictech, termene.ro, Insights Enterprise, BitSentinel, boost IT, Asociaţia Română pentru Smart City şi mobilitate şi RePatriot. „Întregul ecosistem este deschis. Dacă mâine vine cineva şi vrea să construiască şi să gestioneze verticala pentru servicii medicale, noi punem la dispoziţie conectorii pentru integrare. Până acum am construit Digitax, acum construim Fintex şi Lex, iar pentru partea de servicii medicale am discutat deja cu Asociaţia Medicală Română, care au şi ei un proiect şi vrem să le interconectăm. Pe partea de servicii educaţionale am avut discuţii pe partea de ONG-uri, am avut discuţii şi cu companii care investesc mult în zona asta”, completează Anghel.

ConectX, visul estonian transpus în România, a costat „câteva milioane de euro”, potrivit lui Anghel, suma nefiind încă publică deoarece ar putea influenţa demersurile aflate în desfăşurare. „În orice caz, aceasta nu va fi de 30-50 milioane euro, cum mai auzim în anumite proiecte”, spune Anghel. 

Modelul Estonia

În Estonia, toţi cei 1,3 milioane de locuitori au o identitate digitală, iar 99% dintre servicii sunt realizabile online. Cu ajutorul identităţii digitale, peste 90% dintre acţiunile legale care erau condiţionate de deplasarea cetăţeanului la anumite societăţi sau instituţii pot fi realizate acum cu ajutorul unui smartphone, unui laptop sau al unei tablete. Statisticile arată eficienţa unui astfel de sistem. Semnătura digitală pe care cetăţenii o pot aplica pe orice act oficial economiseşte 2% din PIB-ul anual deoarece nu mai există cheltuieli excesive cu acte în format fizic. Schimbarea a fost posibilă în primul rând datorită colaborării eficiente dintre instituţiile statului şi portalul naţional de e-ID însumând toate celelalte portaluri web puse la dispoziţie de către instituţii. Singurele acţiuni legale care nu pot fi completate cu ajutorul identităţii digitale sunt cununia civilă şi tranzacţiile imobiliare.

Cetăţenii nu sunt nevoiţi să deţină asupra lor niciun act în format fizic deoarece totul este integrat în identitatea digitală. Singurul act pe care îl utilizează cetăţenii Estoniei în format fizic este permisul de conducere, încât nu pot călători în cadrul Uniunii Europene cu identitatea digitală. Totuşi, chiar şi în cazul pierderii permisului de conducere sau dacă acesta expiră, procedura de înlocuire este scurtă şi rapidă. Este un formular online care poate fi completat în 3 minute, acesta fiind urmat de un interval de timp de maximum 24 de ore în care actul este livrat la adresa de reşedinţă. Din perspectiva sistemului medical, prezenţa pacienţilor în spitale a scăzut cu 30% datorită sistemului digitalizat. Pentru a reînnoi o prescripţie medicală, pacienţii nu sunt nevoiţi să se deplaseze la spital, ci doar să îşi contacteze online doctorul, acesta la rândul său urmând să emită, în cel mai scurt timp, o reţetă în format digital care poate fi folosită în orice farmacie. Pentru a nu exista preferinţe din partea medicului asupra unui anumit produs farmaceutic, medicul prescrie substanţele active din tratamentul necesar, iar pacientul poate alege în farmacie produsul care i se pare mai bun şi mai avantajos. Aceste prescripţii farmaceutice sunt valabile în peste 150 de state ale lumii. Istoricul medical al pacientului este la doar „un clic distanţă”, încât cadrele medicale pot cunoaşte orice detaliu în cazul unei urgenţe.

Sistemul de i-voting al Estoniei a făcut ca organizarea alegerilor să coste de 2,5 ori mai puţin decât în trecut. Acest sistem a fost implementat în 2005, fiind primul de acest tip din lume. La finalul lui 2017, peste 30% din popuaţie votează online. Votul poate fi realizat din 128 de ţări, iar sistemul economiseşte 10.000 de zile de lucru deoarece nu mai este nevoie de o alocare majoră de resurse umane pentru a realiza votarea. Estonia oferă posibilitatea de a obţine e-residency – cetăţenia digitală – cu scopul de a oferi acces mai uşor antreprenorilor care vor să dezvolte un business în acest stat.