Chiar dacă economia Cehiei este în stagnare, fiind considerată bol­navul Europei de Est, guvernul ţării este printre primele din Europa care au aplicat măsuri de austeritate pentru a preveni ca deficitul bugetar şi datoriile umflate de pandemie să scape de sub control. Creşterea taxelor a scos în toamna anului trecut oamenii în stradă în ceea ce au fost considerate atunci cele mai mari proteste din istorie, însă ministrul de finanţe a explicat lumii că se merită îndurată durerea austerităţii.

Inundaţiile de anul acesta, din cauza cărora guvernul trebuie să cheltuiească mai mult, dau peste cap planurile. Să vină noi creşteri de taxe? Şi guvernul maghiar este printre primele din Europa care au aplicat, mascat, măsuri de aus­te­ritate. Acestea au luat mai mult forma redu­cerilor cheltuielilor publice cu diverse proiecte, inclusiv îngheţarea unor şantiere.

Sunt inundaţii şi în Ungaria, iar de la Budapesta, un oraş care rezistă asediului apelor Dunării, executivul şi-a anunţat acum fără oco­lişuri cetăţenii că vine un nou val de auste­ritate, unul mare, cu 130 de puncte în care este tăiată total sau doar parţial finanţarea pentru proiecte dintre cele mai variate, cum ar fi îmbunătăţirea rutei feroviare Budapesta-Bel­grad, achi­zi­ţionarea de ambulanţe, con­strui­rea Oraşului Studenţilor, pro­movarea culturii şi renovarea unui pod istoric.

Modernizarea liniei de tren Budapesta-Belgrad pen­tru a permite circulaţia cu ma­re viteză părea proiectul de suflet al guvernului maghiar, reprezentând un simbol al coope­rării chino-sârbo-maghiare.

Ungaria are o bună parte din fon­du­ri­le UE îngheţate deoarece nu res­pectă princi­piile europene, partea sa din bani i se diminuea­ză din cauza unor amenzi impuse de Comisia Europeană, are o datorie de 10 mi­li­arde euro la Rusia pentru construirea unei centrale ato­mice şi s-a împrumutat re­cent de la China pentru a putea fi­nanţa câteva proiecte de infra­structură considerate strate­gice.

Pe lângă vestea despre aus­te­ritate, maghiarii au mai aflat şi că din octombrie mâncarea se va scumpi semnificativ din cauza secetei prelungite de anul acesta. În Cehia, planul de austeritate adoptat în toamna trecută i-a forţat pe cehi să plătească mai mult pe alcool şi medi­camente. Au fost majorate TVA şi impo­zitul pe profit. Cehii au răspuns acestor măsuri cu ieşirea în stradă la protest şi închiderea a trei sferturi dintre creşele, grădiniţele şi şcolile primare ale ţării.

Muncitorii de la sute de companii, inclusiv Škoda, producăror mare de maşini, şi angajaţi ai instituţiilor publice au întrerupt lucrul în semn de protest. Adoptarea planului a fost a­mâ­nată câteva luni, dar guvernul l-a considerat absolul necesar pentru reducerea datoriei şi deficitului bugetar. Cheltuielile necesare com­baterii efectelor inundaţiilor de luna aceasta vor umfla deficitul cu echivalentul a 1,2 miliar­de euro (30 miliarde coroane) în 2024, de la nivelul planificat de 252 miliarde coroane la 282 miliarde coroane. Anul viitor, la aceste costuri se vor adăuga încă 10 miliarde coroane.

În aceste condiţii, ministrul de finanţe şi-a îndemnat colegii din guvern să taie din cheltu­ieli de unde pot pentru a ajuta la efortul de austeritate şi menţine stabilitatea fiscală a ţării. Resurse financiare adiţionale vor fi aduse prin emiterea de obligaţiuni guvernamentale şi prin accesarea de fonduri europene. Economia cehă încă nu şi-a revenit la nivelurile de dinainte de pandemie. Ministerul de finanţe a propus o austeritate şi mai adâncă încă dinainte de inundaţii, deşi 2025 va fi an electoral.

În Ungaria vor fi alegeri generale în 2026. În ultimele zile prin presa maghiară şi interna­ţio­nală s-a zvonit că guvernul va uita de chel­tu­ieli pentru a-şi păstra puterea prin cadouri elec­torale. Însă recent premierul Viktor Orban a sem­nat un decret de austeritate în 130 de puncte care va afecta mai multe sectoare. Mă­su­rile implică în primul rând oprirea sau redu­cerea sprijinului suplimentar de stat pentru pro­iecte majore în derulare, relatează Népszava.

O frază recurentă de-a lungul documentului care spune că „Nu este necesară nicio finanţare suplimentară de la bugetul central“ semnalează în mod clar intenţia guvernului de a strânge sforile pungii.

Unele iniţiative mai vechi au fost abandonate cu totul, în timp ce altele vor primi mult mai puţină finanţare decât era planificat iniţial. Printre proiectele afectate se numără dezvoltarea Oraşului Studenţilor din Budapesta, pentru care guvernul a decis să nu aloce mai multe fonduri pentru achiziţionarea proprietăţilor necesare. Opera de Stat Maghiară este o altă victimă, fondurile sale operaţionale fiind, de asemenea, reduse.

Tăierile s-au extins şi asupra iniţiativelor de memorie culturală din Ungaria. Angajamentul anterior al guvernului de a deschide Memorialul Holocaustului „Casa Destinelor pentru Copiii Victime“ a fost retras, la fel ca şi finanţarea pentru Muzeul Victimelor Comunismului. Chiar şi proiectele legate de cercetarea genealogică şi istoria familiei şi-au văzut bugetele micşorându-se. Pentru căile ferate naţionale din Ungaria (MÁV), decretul aduce mai multe veşti proaste.

O decizie anterioară de finanţare a evaluării terenurilor feroviare neesenţiale a fost acum anulată. Proiectele de transport în zona Városliget au fost, de asemenea, oprite, fără alte investiţii planificate pentru regiune. Nici sectorul sănătăţii nu a fost cruţat. Guvernul a renunţat la strategia pentru industria sănătăţii şi a retras fondurile alocate pentru cercetarea medicală şi studiile clinice. Achiziţiile de ambulanţe şi producţia locală de ambulanţe vor avea, de asemenea, reduceri majore, guvernul anulând o alocare anterioară de peste 2,2 miliarde forinţi (5,6 milioane euro).