Principalele partide politice din Austria au promis să elimine Partidul Libertăţii (FPÖ), de extremă dreaptă, de la putere, după ce acesta a câştigat alegerile parlamentare din toamna anului trecut. Cu toate acestea, eşecul negocierilor de coaliţie l-a adus pe liderul FPÖ, Herbert Kickl, într-o poziţie favorabilă pentru a ajunge la cancelarie, informează Financial Times.

Cancelarul Karl Nehammer, din partea Partidului Popular Conservator (ÖVP), şi-a anunţat demisia sâmbătă, după ce nu a reuşit să formeze un nou guvern împreună cu social-democraţii (SPÖ) şi liberalii de la Neos.

Christian Stocker, secretarul general al ÖVP, care îl va înlocui pe Nehammer, a renunţat rapid la linia roşie a predecesorului său, indicând că intenţionează să poarte o serie de „discuţii serioase” cu Partidul Libertăţii pentru a forma o coaliţie. Într-o astfel de configuraţie, ÖVP ar urma să fie partenerul junior.

Deşi politica austriacă a fost mereu marcată de instabilitate, analiştii sunt de părere că evenimentele din weekendul trecut au consolidat poziţia FPÖ, indiferent de evoluţiile viitoare.

„Probabilitatea ca Kickl să devină cancelar este acum foarte mare”, a afirmat Thomas Hofer, un cunoscut analist politic austriac. „Este foarte posibil ca acest lucru să se întâmple rapid. Kickl însuşi probabil nu vrea alegeri anticipate, iar acum stimulentul său va fi să arate că poate încheia un acord, spre deosebire de ceilalţi.”

O astfel de victorie nu doar că ar reprezenta o premieră istorică pentru extrema dreaptă austriacă, dar ar întări şi influenţa în creştere a partidelor similare din Europa, punând astfel una dintre cele mai controversate figuri ale acestei mişcări la conducerea unui guvern naţional.

Pentru unii, acest scenariu era previzibil încă din septembrie.

În urma alegerilor din acea lună, sprijinul pentru centrul politic al Austriei s-a fragmentat. FPÖ a obţinut cea mai mare cotă de vot din istoria sa, profitând de scandalurile politice şi de dificultăţile economice care au erodat încrederea populaţiei în instituţiile politice tradiţionale. Partidul a obţinut voturile a peste un sfert din alegători – aproximativ 29% din total.

Opiniile pro-ruseşti ale lui Kickl, convingerile sale conspirative legate de pandemia de COVID-19 şi relaţiile controversate cu trecutul nazist al Austriei l-au făcut un lider prea toxic pentru Nehammer şi alţi centrişti, care au promis să-l ţină departe de putere.

Totuşi, în Austria, ideea unui „cordon sanitar” împotriva extremei drepte a fost întotdeauna o chestiune incertă, având în vedere că Partidul Libertăţii, fondat în 1956, a avut mai multe perioade la guvernare. FPÖ a fost partener de guvernare în coaliţii cu ÖVP în 1999 şi 2017, dar şi cu SPÖ în 1983, având, de asemenea, o lungă tradiţie de guvernare în statele federale ale Austriei.

Deşi Kickl este o figură polarizantă, puţini contestă abilităţile sale politice şi succesul său în atragerea de noi susţinători pentru FPÖ din momentul în care a preluat conducerea partidului în 2019.

Potrivit unui sondaj publicat duminică de cel mai mare ziar din Austria, Kronen Zeitung, FPÖ ar putea ajunge chiar la 37% din voturi în cazul unor alegeri anticipate, în timp ce ÖVP, cândva dominant, ar scădea la doar 21%.

Fostul lider al ÖVP şi cancelar, Sebastian Kurz, ar putea avea o şansă de revenire politică după ce a fost condamnat pentru sperjur de un tribunal din Viena în februarie 2024.

Chiar şi aşa, şansele ca Partidul Popular şi social-democraţii să depăşească neînţelegerile lor şi să împiedice FPÖ să devină forţa dominantă într-un guvern de coaliţie sunt mici, indiferent de discursul lor despre protejarea centrului politic.

Nehammer şi-a pus întreaga energie în acest proiect, dar a eşuat.

Demisia lui Nehammer a devenit inevitabilă, a afirmat Marcus How, şeful departamentului de cercetare al firmei de consultanţă politică VE Insight, după ce a devenit clar că marea coaliţie între cele două partide de centru nu va supravieţui din cauza jocurilor politice şi a intereselor personale.