Dintr-o data, sistemul bancar are de-a face cu o conjunctura care ii reaminteste importanta economisirii. Pe de o parte, bancile au realizat ca nu pot majora la nesfarsit creditarea la scadente de peste 20 de ani, bazandu-se doar pe linii de finantare externa si pe depozite atrase de la clienti pe una-trei luni.

Pe de alta, a intrat in scena Banca Nationala, care a remarcat in cel mai recent raport asupra inflatiei "scaderea drastica a ratei de economisire in ultimele trimestre".

In context, BNR afirma ca atat decizia de majorare a dobanzii de la sfarsitul lunii iunie, cat si ridicarea nivelului rezervelor minime obligatorii la lei au avut drept tinta inclusiv stimularea bancilor sa majoreze dobanzile la depozitele in lei.

Mai mult, banca centrala a ajuns la concluzia ca este posibil ca un impuls suplimentar sa fi fost dat consumului in ultimele luni tocmai de "nivelul considerat neatractiv al randamentelor instrumentelor de economisire bancara". Adica a fost mult mai tentant pentru public sa cheltuiasca banii pe masura ce-i castiga, decat sa-i pastreze la banca doar pe considerente de securitate, nu si legate de obtinerea unui profit real.

"Avem nevoie de o echilibrare a scadentelor pentru sursele atrase si cele plasate, pentru ca majoritatea surselor noastre sunt pe termen scurt si mediu, in vreme ce multe dintre imprumuturi sunt acordate pe termene lungi", constata Patrick Gelin, seful BRD-SocGen, dupa multa vreme in care se plangea de supralichiditatea in lei a bancii. Ca urmare, BRD a si trecut la majorarea dobanzilor pana la 7,75% pe an, garantand acest nivel pentru depozitele pe termen de sase luni, mai mari de 1.000 de lei.

De asemenea, banca are in vedere emiterea de obligatiuni care sa-i asigure lichiditati pe termen mai lung. La randul sau, BCR continua sa revendice pozitia de protector al economisirii, extinzand maturitatea depozitelor atrase pana la trei ani si oferind dobanzi de pana la 8,25-8,5% pe an, in functie de marimea depunerilor. Pentru scadente de una si trei luni, banca plateste dobanzi ferme de 7,05-7,5% pe an. Iar aceasta in conditiile in care inflatia anualizata a coborat in iulie la un minim de 6,2%, iar Banca Nationala se straduieste sa o tina cat mai jos si in continuare.

Punand in fruntea listei prioritatilor de anul trecut descurajarea capitalurilor speculative, luni la rand banca centrala s-a prefacut ca nu vede anemierea inclinatiei spre economisire prin depozite bancare la termen. Ba chiar a indemnat publicul sa se gandeasca la inflatia viitoare si nu la cea trecuta atunci cand isi evalueaza castigul real adus de un depozit in lei.

Pana la urma, BNR a constatat ca inca si in trimestrul al doilea al acestui an ratele medii ale dobanzilor oferite de banci pentru depozitele la termen s-au mentinut pe palierul real negativ, desi in februarie a majorat dobanda de politica monetara.

Spre deosebire de alte perioade, cand era suficient semnalul unui jucator puternic pentru ca o mare parte din piata sa-i urmeze directia, acum bancile isi permit sa mentina politici de dobanda bine individualizate. Si nici nu este de mirare, avand in vedere distributia neuniforma a excesului de lichiditate la nivelul bancilor.

Totusi, dupa socul majorarii ratei rezervelor minime obligatorii de lei de la 16% la 20%, chiar banci mari, care practicau atragerea de depozite doar la cota de avarie, au inceput sa vada lichiditatea subtiindu-se.

Perioada de adaptare la noile conditii inca nu s-a incheiat, pe piata alternand episoade de supralichiditate, in care bancile ajung sa acceseze facilitatea de depozit oferita de BNR in schimbul unei dobanzi simbolice de 1% pe an, cu episoade in care dobanzile interbancare urca rapid la 12-14% din cauza bancilor care au dificultati in constituirea rezervelor minime obligatorii.

In prezent, pe piata persista asteptari privind cresterea dobanzii de politica monetara a BNR cel putin pana la 9% in ultima parte a anului, ceea ce ar trebui sa incurajeze bancile comerciale sa fie mai generoase cu remunerarea depunerilor atrase.

Recent, guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu, a spus raspicat ca se asteapta ca in anul 2007 dobanda sa devina finalmente principala arma a bancii centrale in lupta cu inflatia. Aceasta nu inseamna neaparat o perspectiva de cresteri succesive de dobanda, insa promite dobanzi real pozitive, in contextul in care inflatia ar urma sa-si continue tendinta de scadere.

Radu Craciun, analistul-sef al ABN Amro Bank Romania, crede ca Banca Nationala va lua o eventuala decizie de majorare a dobanzii numai dupa ce va dispune de cifra de inflatie pe luna august, respectiv daca aceasta va semnaliza o evolutie ingrijoratoare a componentei de inflatie care exclude preturile administrate si pe cele ale produselor agroalimentare sezoniere.

In orice caz, nu intrevede o scadere de dobanda, chiar daca inflatia tinde sa scada mai repede decat se astepta BNR. "Pana la sfarsitul anului este improbabil sa vedem vreo scadere de dobanda", spune Craciun.

"Cred ca vom asista in continuare la o crestere a dobanzii la depozitele in lei, dat fiind faptul ca excesul de lichiditate in lei din piata monetara a scazut foarte accentuat in ultimele luni, in special din cauza cresterii puternice a creditarii in aceasta moneda. Daca pana acum competitia bancara a fost concentrata pe partea de active (pe credite), bancile avand resurse excedentare in lei, cred ca va incepe din ce in ce mai accentuat o competitie si pe partea de pasive (pe depozite)", comenteaza Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare la Raiffeisen Bank.

Experienta arata ca inclinatia spre economisire se subrezeste rapid si se reconstruieste mult mai lent, odata deschis apetitul pentru consum, inclusiv pe credit. De pilda, anul trecut efectele scaderii rapide a dobanzilor la depozitele in lei nu s-au lasat deloc asteptate: practic, din februarie 2005, rata anuala de crestere a economiilor in lei ale populatiei s-a inscris pe un trend de scadere aproape continuu.

In martie 2006, rata anuala de crestere a depozitelor totale ale populatiei a atins un minim de-a dreptul spectaculos, de 6,7% in termeni reali. In scurt timp, la nivelul publicului s-a reactivat reflexul cautarii refugiului in plasamentele in valuta, care au revenit la ritmuri de crestere superioare celor ale economisirii in lei, in ciuda fluctuatiilor dese ale cursului de schimb al leului.

Din punct de vedere statistic, declinul economisirii s-a oprit de-abia in mai 2006, insa nici macar BNR nu a considerat destul de convingatoare usoara crestere inregistrata, asa ca a luat decizia majorarii ratei de dobanda de politica monetara de la 8,5% la 8,75% pe an pentru a stimula bancile comerciale sa faca miscari similare.

Ramane de vazut daca Banca Nationala va hotari sa continue tendinta in sedinta de politica monetara programata pe 27 septembrie, insa chiar daca bancile comerciale nu se vor grabi sa-i urmeze exemplul majorand dobanzile la depozite, macar scaderea inflatiei promite din nou castiguri reale pentru cei care mai economisesc.