România avea la mijlocul anului un deficit bugetar de 3,6% din PIB, iar estimările Consiliului Fiscal indică un nivel de 7% la finele lui 2024, creşterea veniturilor bugetare fiind absolut necesară şi nu se poate rezuma la o colectare de taxe şi impozite mai bună, ci reclamă şi schimbări în regimul fiscal, se arată raportul Euro-Monitor al BNR.

Raportul Băncii Nationale arată că în execuţia bugetară sunt venituri nominale mai mari, în timp ce cheltuielile au mers prea repede.

Dat fiind că ajustarea bugetului public nu se poate face numai pe parte de cheltuieli şi având în vedere presiuni viitoare pe bugetul public (apărare, educaţie, sănătate publică, etc.), creşterea de venituri bugetare este absolut necesară. ”Această creştere nu se poate rezuma la o colectare de taxe şi impozite mai bună, ci reclamă şi schimbări în regimul fiscal”.

BNR subliniază că nivelul extrem de scăzut al veniturilor fiscale (26-27% din PIB, inclusiv contribuţii) este rezultat şi al unui regim fiscal ce a favorizat evaziunea şi evitarea plăţilor de taxe şi impozite (tax avoidance), a favorizat practici rele ca includerea de cheltuieli personale în cheltuielile firmelor, plata de salarii la negru.

”Au fost comise greşeli flagrante în regimul fiscal cu ani în urmă, când reduceri de TVA au condus la diminuare de venituri fiscale de cca. 4% din PIB. De aici creşterea contribuţiilor sociale pentru a se compensa pierderea de venituri. Un rezultat este că munca a devenit relativ suprataxată faţă de capital. Afirmaţia unora că România este «suprataxată» este neavenită”, spune reprezentnatii Băncii Nationale.

În opinia lor, există însă o rezistenţă mare la corectarea deficitului bugetar, întrucât aceasta echivalează cu o diminuare a absorbţiei interne, a consumului, a unor venituri. Fapt este că bugetul public se imprumută prea mult, că deficitul de cont curent este prea mare (în jur de 7% din PIB) şi are finanţare prin împrumuturi externe în jur de 50%.

Este de remarcat că atenuarea deficitului de cont curent se datorează şi remiterilor de peste 6 miliarde euro anual din străinătate.

BNR aminteşte că Guvernul va trimite în curând planul fiscal-structural la Comisia Europeană. Având în vedere mărimea deficitului bugetar şi că este necesară crearea de spaţiu fiscal (cel putin 1,5% din PIB), o corecţie bugetară ce acoperă o perioadă de peste 4 ani are sens.

Aceasta şi fiindcă reforme importante (pensii, salarii) au impact bugetar semnificativ.

”Dar reacţia pieţelor financiare este o necunoscută şi nu trebuie să fie subestimată. Cum observă Consiliul Fiscal, banii europeni sunt în buget, în cea mai mare parte, atât pe partea de cheltuieli cât şi pe cea de venituri. Unii bani din PNRR nu sunt granturi şi există partea de co-finanţare la fonduri structurale, dar aceste componente bugetare nu explică mărimea deficitului”.

Potrivit raportului, deficitul bugetar derivă din exces de cheltuieli. Iar acest exces este mult peste cheltuielile de capital (în buget sunt prognozate la cca. 2,4% din PIB în acest an).

BNR sustine că este bine că se încearcă efectuarea de investiţii cât mai mari din resurse europene, dat fiind că PNNR nu este repetabil, iar alocările de fonduri structurale şi de coeziune este posibil să scadă în viitor.

Presiuni pe bugetul public vor creşte dacă luăm în considerare şi nevoile de apărare, angajamentul de a avea cheltuieli cu scop militar de 2,5 la sută din PIB (în 2023 acestea au fost potrivit datelor NATO de 1,6 la sută din PIB).