Rata anuală a inflaţiei este de aşteptat să se mărească în ianuarie şi să-şi reia scăderea graduală, pe o traiectorie mai joasă decât cea anticipată, arată minuta şedinţei Consiliul de Administraţie al BNR din 12 ianuarie, publicată la finalul săptămânii trecute. Motivul este simplu: în ianuarie 2024 au fost introduse taxe şi impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, dar acestea vor fi văzute în preţurile de la raft. În plus, în februarie expiră plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare de bază (recent, guvernul a anunţat că ar dori să prelungească această măsură).

Riscuri pentru economie: „Incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice sub aşteptări din Europa, îndeosebi din Germania, pe fondul condiţiilor financiare înăsprite şi al dinamicii cererii externe.”

Incertitudini şi riscuri crescute la adresa previziunilor – arată sursa citată - decurg însă şi cauze interne, adică din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri: execuţia bugetară din 2023, coordonatele programului bugetar aprobat pentru 2024, implicaţiile noii legislaţii privind pensiile şi dinamica salariilor în sectorul public.

„Acestea ar putea reclama suplimentarea în perspectivă a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective (adică majorări de taxe – n. red.), inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv şi al condiţionalităţilor ataşate altor acorduri încheiate cu Comisia Europeană.

România nu-şi poate respecta angajamentul în faţa Comisiei Europene de a-şi reduce deficitul bugetar la sub 3% din PIB în acest an. E drept că acest angajament a fost luat înaintea izbucnirii pandemiei, care a ruinat bugetul statului, şi înaintea războiului din Ucraina. Dar deficitul bugetar, fixat în 2024 la 5% din PIB, trebuie redus şi cu şi fără constrângerea UE. Pentru că, altminteri, ţara se va afunda în datorii pe care nu le va mai putea ţine sub control.

În 2024, taxele nu vor mai creşte pentru că avem un an electoral. Dar, după trecerea alegerilor, peisajul se poate schimba semnificativ. Deja PSD încearcă mare cu degetul.

„Vrem cota unică sau cota progresivă? pe venituri“ a întrebat, saptămâna trecută, premierul Marcel Ciolacu.

O întrebare retorică, având în vedere că PSD susţine revenirea la cota progresivă de impozitare.