Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis vineri  menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, dar şi a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an.

De asemenea, BNE a păstrat şi nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Majoritatea analiştilor estimau anterior că închidem anul 2024 cu dobânda-cheie la 6,5%

Şedinţa din 8 noiembrie este prima pentru noul consiliu de administraţie al BNR aprobat în octombrie de parlament.

BNR a dat startul relaxării monetare în luna iulie, când a decis să taie dobânda de politică monetară la 6,75% pe an, de la 7%, nivel neschimbat din ianuarie 2023. În şedinta din august, Banca Natională a redus dobânda la 6,5%.

În şedinţa de vineri, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia noiembrie 2024, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.

În septembrie, inflaţia a coborât la 4,6%, fiind peste intervalul ţintit, de 1,5%-3,5%.

Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflaţiei va creşte uşor în ultimele luni ale anului curent şi va cunoaşte o fluctuaţie pronunţată în semestrul I 2025, rămânând deasupra intervalului ţintei şi peste valorile anticipate anterior, pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe orizontul scurt de timp, dar şi al secetei severe din 2024 şi al majorării cotaţiilor unor mărfuri, de natură să afecteze în continuare dinamicile preţurilor alimentelor şi energiei.

Totodată, rata anuală a inflaţiei îşi va relua ulterior descreşterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecţia precedentă, coborând abia în debutul anului 2026 sub limita de sus a intervalului ţintei şi rămânând în proximitatea acesteia până la finele orizontului prognozei.

Descreşterea va continua să fie antrenată de efecte de bază dezinflaţioniste, cărora li vor alătura influenţele aşteptate să vină din decelerarea creşterii preţurilor importurilor, precum şi din ajustarea descendentă a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt – pe o traiectorie mai ridicată totuşi decât în proiecţia precedentă -, dar şi din restrângerea mai rapidă a excedentului de cerere agregată, comparativ cu previziunile anterioare.

Incertitudini şi riscuri însemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, având în vedere măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate din anul 2025 în scopul consolidării bugetare. O sursă de incertitudini şi riscuri rămân, de asemenea, condiţiile de pe piaţa muncii şi dinamica salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative continuă să fie asociate evoluţiei preţurilor energiei şi alimentelor, precum şi traiectoriei viitoare a cotaţiei ţiţeiului, pe fondul tensiunilor geopolitice.

Incertitudini şi riscuri crescute la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generează războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice din Europa şi de pe plan global, în contextul escaladării tensiunilor geopolitice. Totodată, absorbţia şi utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt condiţionate de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ele sunt însă esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice.

Vedeti aici comunicatul integral al şedintei de politică monetară din 8 noiembrie