Un studiu recent despre sărăcie al World Vision România anunţă că 225.000 de copiii români se duc zilnic flămânzi la culcare, iar 72% dintre familiile din mediul rural nu le pot asigura copiilor sub 5 ani o dietă minim acceptabilă.

Deşi suntem în era obezităţii, există o afecţiune periculoasă care ar trebui tratată cu maximă importanţă, pentru că  poate pune în pericol viaţa multora dintre noi. Malnutriţia rămâne o problemă majoră în ţările europene şi implicit în România.

Această boală poate să apară la toate grupele de vârstă, cu un grad ridicat de risc fiind persoanele vârstnice, cele internate în spital şi cele instituţionalizate. ''În primul rând, malnutriţia poate fi cauzată de un aport alimentar redus, atât din punct de vedere caloric cât şi nutritiv. De asemenea, administrarea unei medicamentaţii specifice pe fondul unei boli cronice poate conduce la creşterea riscul apariţiei malnutriţiei. Pacienţii pot avea anorexie, pot suferi de efecte adverse ale medicamentelor sau pot avea alterări ale metabolismului din cauza inflamaţiei cronice indusă de o boală subiacentă’’, precizează dr. Ioana Florenţiu pentru Gândul.

Malnutriţia duce la vindecarea dificilă a rănilor, la o rată crescută de infecţii, la o frecvenţă mai mare a complicaţiilor (cum sunt cele postoperatorii), la o durată mai mare de spitalizare, dar şi la o mortalitate crescută.

''Scăderea în greutate nu trebuie privită ca o consecinţă inevitabilă a anumitor boli, ci trebuie tratată ca orice alt simptom care face parte din manifestările respectivei afecţiuni.

De exemplu, în cazul pacienţilor cu cancer, malnutriţia reprezintă un factor de prognostic prost, astfel încât multe din decesele atribuite acestei boli sunt mai curând legate de severitatea malnutriţiei şi infecţiile pe care aceasta le determină. O alimentaţie corectă poate ajuta pacientul să-şi menţină greutatea şi astfel să poată lupta o vreme mai îndelungată cu boala.