Roman Lucian Grecu, om de afaceri din Iasi, recunoaste ca, pana in acest an, hotelul Unirea din Iasi (din care detine 70%) nu i-a adus deloc profit. De cand l-a cumparat (in 2001, la licitatia organizata de fostul ministru al turismului, Dan Matei Agathon), "hotelul a subzistat", dupa cum spune Grecu. Faptul ca detine si alte afaceri, printre care reprezentanta Dacia-Renault din Suceava (alaturi de alti doi parteneri de afaceri - Adrian Citifor si Mircea Grigorean), i-a adus veniturile care ii trebuia pentru a investi in hotel. Renovarea camerelor, a restaurantului si a salilor de conferinte a costat peste sase milioane de euro (restaurantul si salile de conferinta fiind inca in lucru), iar Roman Lucian Grecu asteapta ca din 2007 hotelul sa intre pe profit. 

Exemplul de mai sus este doar unul din zecile care se intampla anual pe piata hoteliera din provincie, unde aproximativ 90% dintre proprietarii de hotel sunt oameni de afaceri locali, care au acumulat profituri din alte afaceri si au decis sa investeasca in hoteluri, fie ca le-au cumparat de la fostii proprietari sau de la stat, fie ca le-au construit de la zero.

Daca 90% sunt oameni de afaceri locali, cine sunt ceilalti 10%? Nu investitori straini, cum a inceput sa se intample in Bucuresti, ci oameni de afaceri tot romani, doar ca din alte zone ale tarii: cel mai important este Radu Enache, care controleaza lantul Continental Hotels, ajuns acum la o retea de 12 hoteluri (trei dintre ele fiind afiliate Ibis), in toate orasele importante din tara, si care va mai deschide doua noi hoteluri in 2007.

Chiar daca nu au dezvoltat un lant hotelier, sunt si oameni de afaceri din tara care au decis sa deschida hoteluri acolo unde au simtit ca piata are nevoie: Octavian Mares, om de afaceri din Constanta, a investit in Timisoara la inceputul anilor 2000 intr-un hotel de 30 de camere (Regina), iar ulterior a mai deschis inca unul, mai mare, cu 50 de camere, Regina Blue.

Avansul afacerilor in zona de vest, Timisoara-Arad-Oradea, ar face sa se creada ca hotelierii de acolo au cele mai bune grade de ocupare, respectiv un profit mai mare decat in alte orase din tara. "Cresterea numarului de camere din Timisoara a fost insa foarte mare in ultimii ani si supradimensionata fata de cerere", spune Malin Malineanu, coordonatorul pentru Romania al lantului hotelier Best Western.

Explicatia ar fi ca, desi in Timisoara sunt intr-adevar multi straini, multi dintre acestia stau acolo pe termen mediu si lung, cu afaceri, iar asta nu inseamna nimic pentru hoteluri. "Cu cinci-sase ani in urma a fost intr-adevar cerere mai mare decat oferta in Timisoara", spune Malin Malineanu. Investitiile numeroase, corelate cu stabilirea expatilor cu afaceri mai mici in oras, au facut insa ca gradul de ocupare a hotelurilor sa ajunga la fel cu al celorlalte orase mari din tara, in medie de 50-60%.

Cu toate acestea, faptul ca Banatul va deveni de la 1 ianuarie poarta de tranzit a Romaniei catre tarile UE ii face pe hotelieri sa fie optimisti si sa investeasca in continuare. Radu Enache va construi doua hoteluri (pe un teren de 4.200 mp vor fi construite doua hoteluri, dintre care unul va fi afiliat Ibis, iar celalalt Continental), SIF Banat-Crisana va construi anul viitor un hotel de patru stele la Oradea (investitie estimata la circa 7-8 milioane de euro), iar dezvoltatorul belgian Besix face planuri pentru constructia unui hotel de cinci stele la Timisoara, dar inca nu a gasit teren. Curios ca, desi afacerile au crescut atat de mult in Timisoara ultimilor ani, nu a aparut pana acum nici un hotel de cinci stele, "ceea ce spune mult despre structura clientilor hotelurilor din Timisoara", potrivit lui Malin Malineanu.

Un hotel de cinci stele a aparut insa la Cluj: Opera Plaza este situat in centrul orasului Cluj-Napoca si a necesitat o investitie de 4,5 milioane de euro, proprietarii fiind fratii Octavian si Calin Buzoianu, care au intrat in afaceri cu fabrica de dulciuri Feleacul. Structura mai densa a oamenilor de afaceri veniti pentru termen scurt face din Cluj cel mai bine cotat oras din tara din punctul de vedere al indicatorului "revenue per available room" (venit pe camera ocupata), urmat fiind indeaproape de Timisoara.

Clasamentul se mentine si in raportul cerere-oferta: "Un clasament neoficial, dar perfect rezonabil sub aspectul raportului dintre cerere si disponibilitati ar putea fi Cluj-Napoca, aproape de egalitate cu Timisoara, apoi Brasovul, apoi Targu-Mures la egalitate cu Sibiu", spune Paul Marasoiu, director al companiei de consultanta hoteliera Peacock Hotels Global Management.  Clujul este insa, deocamdata, singurul oras in care a aparut un hotel de cinci stele, majoritatea din cele 995 de hoteluri din orasele din tara (la nivelul anului 2005), fiind clasate la doua si trei stele. Nici nu e de mirare, spun analistii: piata hoteliera se orienteaza in functie de cerere si nu invers: "Hotelurile din provincie nu sunt locomotive, ci vagoane; nu aduc in sine dezvoltare economica, dar o sustin si o ajuta pe cea existenta", spune Malin Malineanu, oficial al Best Western Romania.  

Dezvoltarea unor orase precum Sibiu, Timisoara, Targu-Mures sau Iasi i-a determinat pe hotelieri sa creasca nivelul investitiilor: "Exista acum in Romania un trend investitional pentru hoteluri de categorie superioara in provincie, cu precadere in orasele mari", dupa cum arata un studiu Peacock Hotels Global Management.

Pentru 2006, studiul arata ca, in timp ce investitiile in hoteluri de trei stele continua - dar cu o tendinta de stagnare -, "se constata un apetit mai accentuat pentru dezvoltarea unor proprietati de 4 stele, in acord cu exigentele in crestere ale pietei".

Cresterea, mai ales in volum, a pietei hoteliere din provincie a inceput inca de la sfarsitul anului trecut: "La nivel national, putem estima o crestere de circa 12% ca numar total de proprietati cu functiuni de primire turistica (hoteluri, moteluri, pensiuni agroturistice si urbane), care pana la sfarsitul anului 2006 ar putea ajunge probabil in jurul a 4.750-4.800 de proprietati", spune Paul Marasoiu. Din aceasta crestere, cea mai mare pondere nu o au hotelurile, ci pensiunile din mediul rural, urmate de pensiunile urbane.

Investitiile masive in pensiuni sunt usor de inteles din punctul de vedere al investitiei necesare, mult mai mici decat in cazul unui hotel. Insa hotelurile din provincie sunt investitii ceva mai reduse fata de cele din Bucuresti, mai ales din punctul de vedere al pretului terenului (inca mai ieftin decat in Bucuresti in multe orase din tara), dar si din punctul de vedere al mainii de lucru. "Este vorba de o reducere cam cu 12-15% a investitiei fata de un hotel din Bucuresti", apreciaza Paul Marasoiu. Mai precis, luand in calcul costul standard de 35.000 de euro necesar pentru constructia unei camere de trei stele la nivelul Bucurestiului, o camera de provincie ar costa cu aproximativ 5-7.000 de euro mai putin.

Diferentele fata de Bucuresti apar, bineinteles, la toate nivelurile. In Bucuresti s-au inaugurat in acest an 20 de hoteluri, iar pentru la anul urmeaza inca cel putin tot atatea, dominate insa de structuri cu capacitate foarte mare, precum hotelul Confort de 1.200 de camere sau Radisson SAS (in locul fostului hotel Bucuresti, cu 440 de camere). In tara, numarul estimat de hoteluri care ar urma sa se deschida pana la sfarsitul acestui an este de 80, in conditiile in care insa numarul mediu de camere ale unui hotel din provincie este de 100.

Investitiile in hotelurile din Bucuresti se recupereaza insa mult mai repede, datorita gradului mai mare de ocupare: deocamdata, la o oferta apropiata de cerere, gradul de ocupare mediu in Bucuresti este de 75% (rata de ocupare ar putea sa mai scada din 2007, odata cu aglomerarea pietei).

In tara insa, gradul mediu de ocupare este de 40-50% - "un grad de ocupare deloc suculent", dupa cum spune Malin Malineanu de la Best Western. Acesta da ca exemplu hotelurile afiliate Best Western: cele sapte hoteluri afiliate din toata tara vor avea in acest an o cifra de afaceri cumulata de aproximativ 12 milioane de euro, din care o treime din venituri vor fi aduse de Hotel Parc din Bucuresti.

Best Western a fost primul lant hotelier international care a "iesit" din Bucuresti, afiliind sapte hoteluri in tara, de la Timisoara la Gura Humorului. Ultimul venit in cadrul lantului este hotelul Rogge din Resita, cu 35 de camere, care va fi inaugurat in decembrie. Gradul de ocupare mai mare (in medie cu 15-20%) aduce si venituri mai mari, dat fiind ca si tarifele sunt mai ridicate in Bucuresti, in medie cu 20-25 de euro. Ca urmare, recuperarea investitiei este cu circa 15-20% mai lenta decat in Bucuresti din cauza tarifului mediu net obtinut, mai redus ca in Capitala. 

Hotelul potrivit la locul potrivit, le place hotelierilor sa spuna. Cei care nu au tinut cont de aceasta butada au avut de suferit: un hotel de business de patru stele, cu preturi peste 100 de euro pe camera, plasat in Iasiul anului 2000, nu a trecut de un grad mediu de ocupare de 35%. Hotelul nu a reusit sa atraga dupa sine cresterea regiunii, dar asteptarile sunt mari: integrarea ar putea creste importanta si investitiile in zona de est.