♦ Printre atribuţiile acestor direcţii se numără şi punerea în aplicare a programelor de la nivel central în domeniul sportului şi asigurarea sprijinului pentru realizarea de programe şi proiecte pentru sport de către instituţiile publice locale.

Agenţia Naţională pentru Sport, organul central reprezentativ pentru domeniul sportului, are în subordinea sa mai multe instituţii, printre care şi 42 de direcţii judeţene care ar trebui să implementeze la nivel judeţean politicile centrale în domeniul sportului. 

Pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Sport apar datele de contact şi link-uri către site-urile acestor direcţii judeţene. Totuşi, din cele 42 de direcţii, doar o treime au un site funcţional, în timp ce restul nu au deloc o platformă online sau nu este funcţională. Mai mult, pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Sport există un link care duce către Direcţia Judeţeană Gorj, care însă este un soi de magazin online şi nicidecum platforma unei instituţii judeţene. 

Direcţiile judeţene de sport asigură implementarea la nivel judeţean şi la nivelul municipiului Bucureşti a strategiei şi politicilor guvernului în domeniul sportului. Printre atribuţiile acestor direcţii se numără şi punerea în aplicare a programelor de la nivel central în domeniul sportului, asigurarea sprijinului pentru realizarea de programe şi proiecte pentru sport de către instituţiile publice locale, dar şi altele.

Totuşi, doar 13 direcţii judeţene au un site şi activitate, printre care cele din Bihor, Buzău, Constanţa, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Mureş, Prahova, Sibiu, Tulcea şi Vâlcea, iar celelalte par să existe doar pe hârtie.

Fiecare dintre aceste agenţii ar trebui să contribuie activ la dezvoltarea sportului de performanţă, dar şi la promovarea sportului în rândul maselor, prin organizarea de evenimente, elaborarea de proiecte care au ca scop creşterea numărului celor care fac sport. În practică, aceste lucruri nu se întâmplă uniform în toate judeţele ţării.

Agenţia Naţională pentru Sport are în subordine 42 de direcţii judeţene pentru sport, 48 de cluburi sportive de drept public, 11 complexuri sportive naţionale, Institutul Naţional de Cercetare pentru Sport, Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor şi Muzeul Sportului.

În 2022, când exista Ministerul Sportului, a fost lansată Strategia naţională pentru sport. Strategia se întinde pe o perioadă de zece ani şi îşi propune atingerea cifrei de 2 milioane de sportivi legitimaţi, ceea ce înseamnă o creştere de 500%. În ultimul deceniu, federaţiile sportive au reuşit să atragă în plus 100.000 de sportivi.

Prin intermediul acestei strategii este realizată şi o prioritizare a sporturilor după cum urmează: sporturi prioritare de interes naţional individuale şi în echipă, sporturi de interes naţional olimpice şi neolimpice şi sporturi de interes general.

Sporturile prioritare sunt canotajul, judo, tenis de masă, lupte, nataţie, scrimă, ciclism, box, caiac-canoe, atletism, gimanstică, fotbal, baschet, handbal, rugbi, volei, polo, hochei pe gheaţă şi oină.

Totuşi, de la lansarea acestei strategii, nu au fost făcuţi paşi concreţi în implementarea acţiunilor pentru atingerea obiectivelor propuse. Agenţiile judeţene ar fi jucat un rol important în implementarea acestei strategii, cu toate acestea, multe dintre ele nu au nici măcar un site funcţional.