Robert Cazanciuc, care a participat, luni, la inaugurarea noului sediu al Judecătoriei Fălticeni, a fost întrebat dacă există posibilitatea decuplării României şi Bulgariei în ceea ce priveşte MCV, el explicând că este un scenariu care poate fi luat în calcul.

El a arătat că ceea ce ştie sigur până acum este că ultimul raport MCV marchează o diferenţă de progres între România şi Bulgaria.

"Acest lucru l-au recunoscut şi partenerii noştri bulgari", a spus Cazanciuc, care a adăugat că ministrul Justiţiei bulgar a încurajat Guvernul să ia exemplul României de susţinere a instituţiilor din sistemul judiciar.

"Este un scenariu care poate fi luat în calcul, un scenariu care ne poate ajuta atât pe noi, România, dar cât şi pe Bulgaria. O asemenea decizie ar putea să-i ambiţioneze pe colegii noştri bulgari, să încerce să recupereze din acest decalaj. Dacă decalajul rămâne constant, nu cred că avem noi vreo vină şi că mai sunt lucruri de făcut în altă parte. Atunci pot fi gândiţi, la nivelul Comisiei Europene, paşi pentru integrarea noastă în Schengen chiar la termene diferite", a spus Cazanciuc.

Ministrul bulgar al Justiţiei, Hristo Ivanov, a avertizat săptămâna trecută că există riscul ca Uniunea Europeană să monitorizeze separat Bulgaria de România în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, relata site-ul Novinite.com.

Ivanov a sugerat că există un risc real ca Bulgaria să fie tratată separat de România în ceea ce priveşte aderarea la spaţiul Schengen şi problemele legate de Mecanismul de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene.

Ministrul nu a precizat când anume ar putea impune Comisia Europeană un tratament diferenţiat celor două ţări.

La peste şapte ani de la aderarea lor la Uniunea Europeană, Bulgaria şi România încă fac obiectul unui mecanism special de monitorizare al Comisiei Europene privind reformarea sistemului judiciar şi combaterea corupţiei. În cazul Bulgariei, monitorizarea vizează şi infracţionalitatea organizată.

În plus, aderarea celor două ţări la spaţiul Schengen a fost blocată de mai multe state UE, în special de Olanda, care au acuzat deficienţe în lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate. Astfel, autorităţile olandeze au legat aderarea la Schengen a celor două ţări de rapoarte pozitive în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, deşi oficial nu există nicio legătură între Schengen şi MCV.