La Gala Business Magazin din acest an „Cei mai admiraţi lideri de business din România”, când am aniversat 18 ani de la lansarea revistei (şi rezistăm în continuare), am făcut pe loc un sondaj, ca să mai destindem atmosfera, prin care i-am întrebat pe liderii din business prezenţi în sală ce părere au despre ei.

Care este principala calitate? Ambiţia, de departe (68%), iar pe locul doi a ieşit empatia cu 26% (toţi angajaţii vor ca şefii lor să-i înţeleagă ca un psiholog), iar pe locul trei a ieşit inteligenţa, cu 21%, apoi la egalitate carisma şi sângele rece. Educaţia şi talentul sunt două calităţi care nu sunt în prim-plan.

La polul opus, care este principalul defect al liderilor din România? Workaholismul, la egalitate cu rezistenţa la idei noi (30%).

Care credeţi că este cea mai mare temere a liderilor? Teama de eşec, cu 33% şi cine le ia locul, cu 27%.

La acest sondaj au răspuns cam 200 de persoane care erau prezente la Gala Business Magazin, dar rezultatul este reprezentativ pentru ceea ce s-a întâmplat în businessul din România.

Ambiţia a fost cea mai mare calitate pe care au avut-o liderii români, într-o societate şi într-o economie care începeau să crească. Când au venit multinaţionalele, managerii români trebuia să muncească dublu, de foarte multe ori chiar şi în locul expaţilor, pentru a demonstra că sunt buni.

Workaholismul este mai degrabă văzut ca o calitate decât ca un defect.

Atingerea ţintelor de business era şi este un must, iar teama de eşec este foarte puternic înrădăcinată în mintea liderilor. Nimeni nu vrea să se confrunte în carieră cu un eşec despre care să se vorbească în piaţă.

Când au venit multinaţionalele, salariile oferite managerilor, liderilor români angajaţi au fost mari şi foarte mari comparativ cu salariile medii din companii şi din economie. Aşa că fiecare a tras la maximum pentru a nu pierde aceşti bani şi nici pachetele de bonus.

La începutul anilor 2000, dacă aveai un salariu de 1.000 de dolari pe lună net faţă de un salariu mediu de 150 de dolari, puteai să-ţi iei într-un an de zile un apartament. Aşa că toată lumea a tras ca să aibă rezultate.

La polul opus, rezistenţa la idei a început să-şi facă loc pe piaţă. Decât să înregistrezi un eşec, decât să-ţi pierzi jobul, mai bine încerci să aperi rezultatele pe care le ai cu idei validate de piaţă. Foarte puţini îşi asumă riscuri, mai ales dacă firma nu este a lor.

Eşecul în business, eşecul cu un business pe care îl începi atârnă greu în mintea multora dintre noi şi de aceea, când se pune problema unor idei noi, a unor proiecte noi, mai toată lumea se împotriveşte.

Rezistenţa la idei noi vine şi cu teama că cineva le va lua locul dacă eşuează, ceea ce, de cele mai multe ori, este perfect adevărat. Aşa că fiecare, după ce preia o poziţie, ridică garduri, sapă şanţuri de apărare şi încearcă să se baricadeze, ceea ce nu este de condamnat.

La întrebarea unde credeţi că veţi fi peste ani sau ce vreţi să faceţi în momentul în care ajungeţi la pensie, pe primul loc la răspuns a ieşit – consultanţă, în România. La polul opus, aproape nimeni nu vrea să fie la catedră, doar 3% au menţionat acest lucru. Liderii din business nu prea vor să dea mai departe cunoştinţele pe care le au, poate şi din teama că cineva le va „fura” cunoştinţele şi apoi le va lua locul.

Poate peste ani noile generaţii de lideri se vor apleca şi asupra acestei idei, de a fi profesori, de a împărtăşi ceea ce au învăţat ei, astfel încât cei care vin din spate să nu o ia de la zero şi să se confrunte cu aceleaşi probleme.

Toată lumea se plânge că şcoala românească e teoretică, că studenţii nu ştiu nimic când vin într-o companie, dar nici liderii nu sunt dispuşi sau poate nu au timp să devină profesori. Cei mai mulţi vor să fie consultanţi după ce ies la pensie. Aşa că trebuie să ne pregătim să fim o naţie de consultanţi, ceea ce începe să se întâmple în acest moment.

Toţi cei care ştiu să facă un Power Point, toţi cei care ştiu să urmeze un sumar, toţi cei care ştiu să jongleze cu cifrele se fac consultanţi. Unii chiar nu au avut nicio poziţie executivă. Mai greu este cu implementarea Power Pointului, de care se feresc toţi.

Chiar dacă sondajul a fost făcut ad-hoc la Gală, rezultatele reflectă, până la urmă, părerea liderilor din business despre ei.   (cristian.hostiuc@zf.ro)