♦ Din Unirea (jud. Alba) şi Cluj-Napoca şi până în Bucureşti, Brăila sau Constanţa, mediul de business a pus pe hârtie câteva idei pentru agendele de lucru ale primarilor care se pregătesc să conducă atât oraşe mari din România, cât şi comune mai mici care pun umărul la dezvoltarea economică la nivel naţional prin afacerile care îşi au aici sediul ♦ ZF a întrebat oameni de afaceri şi manageri din toate colţurile ţării şi a strâns câteva idei care pot sta mai departe la o mai bună organizare, dar şi dezvoltare economică a localităţilor din România şi implicit a mediului de business, care angajează oameni şi plătesc taxe şi impozite locale ♦ De la dezvoltarea de drumuri mai bune, până la a fi o „voce“ în faţa aparatului central, antreprenorii şi executivii au aşteptări tot mai mari de la administraţiile locale. ZF

Cele mai importante măsuri care trebuie să fie incluse pe agenda viitorilor primari:

► Digitalizarea administraţiei locale - să nu mai existe dosarul cu şină şi mersul la ghişeu

► Dezvoltarea infrastructurii locale

► Investiţii mai mari în sănătate şi educaţie

► Atragerea de investiţii industriale, nu doar în IT şi servicii

► Accelerarea dezvoltării învăţământului dual

► Predictibilitate fiscală

► Facilităţi fiscale pentru orice unitate de producţie/procesare, acolo unde există deficit comercial regional

► Plan de urbanism coerent

► Implicarea asistaţilor social în muncile din ferme sau desfiinţarea ajutorului social

► Simplificarea şi scăderea duratei de acordare de autorizaţii de construcţie şi de funcţionare

► Refacerea centrului vechi din Capitală

► Curăţenia stradală mai bună

► Atragerea tinerilor la sate prin acordarea de parcele pe care să le lucreze

► Implementarea reformelor administraţiei locale prevăzute în PNRR

► Implicarea mediului de business în procesul de luare a deciziei

► Crearea unui masterplan în oraşele mari

► Susţinerea investiţiilor în sistemul de irigaţii

► Dezvoltarea de pieţe moderne unde fermierii să-şi vândă mărfurile

► Suprafaţe de teren pentru înfiinţarea de ferme zootehnice

► Promovarea turismului local şi a produselor locale

Dan Ostahie, fondatorul Altex, liderul comerţului electro-IT:

Pentru o mai bună relaţie cu mediul de business, considerăm că administraţia locală are nevoie de reglementări şi proceduri mai clare privind toate demersurile legate de autorizarea oricărui tip de lucrări. Totodată, digitalizarea administraţiei locale ar trebui să fie o prioritate pentru uşurarea proceselor şi pentru creşterea transparenţei.

Dragoş Damian, CEO, Terapia, unul dintre cei mai mari producători de medicamente

Eu unul aştept ca administraţia din Cluj să îşi îndrepte atenţia şi spre alte industrii decât cea de IT şi să atragă investiţii industriale, dar pentru asta este nevoie de a rezolva problema resursei umane, accelerând proiectele de învăţământ dual - preuniversitar şi universitar - care poate reprezenta o formă foarte bună de a crea resursă umană calificată şi specializată.

Deocamdată, la nivel naţional, deşi beneficiază de anumite facilităţi fiscale, învăţământul dual preuniversitar are succes doar acolo unde angajatorii s-au organizat prin propriile forţe că să se asigure că un număr mai mare de elevi vin la cursuri şi practică. În rest, mai ales în centrele industriale mari, copiii vin la şcoală pentru bursă şi pentru a primi certificatul că au încheiat numărul de clase obligatorii, după care foarte mulţi dintre ei dispar. Asta se întâmplă pentru că 1. absolvenţii de gimnaziu ajung în învăţământul dual prin repartizare pe calculator, nimeni nu-i întreabă dacă vor să muncească în industrie; 2. nu există nici o obligaţie ca tinerii să rămână un număr de ani la angajatorul care le-a plătit bursă şi 3. extrem de mulţi angajatori nu investesc un leu în învăţământul dual putând fura fără probleme de la cei care dau milioane anual în pregătire profesională.

Învăţământul dual universitar, după momentul festiv din 2023 când s-au înfiinţat consorţiile universitare, bate pasul pe loc, nu are tracţiune, aşteptăm ceva dar nu ştim ce. Astfel încât angajatorii apelează la colaborările tradiţionale cu universităţile, burse, practică în fabrică, internshipuri, contracte part-time, pentru care nu există facilităţi fiscale. Şi, la fel că în cazul învăţământului dual preuniversitar, un angajator care nu a investit nimic fură fără probleme angajaţi gata pregătiţi pe bani grei de companiile care pregătesc absolvenţii de învăţământ superior.

Vasile Lucuţ, proprietarul Unicarm (industria alimentară):

„Eu, ca antreprenor, nu îmi doresc (de la administraţia locală - n.red.) decât să fiu lăsat în pace să îmi dezvolt businessul. Îmi doresc predictibilitate. Dar de la administraţia centrală, aş vrea ceva, să primim înapoi facilităţile pentru industria alimentară. Ni le-au dat şi apoi ni le-au luat. Totodată, pe noi ne-a lovit foarte tare impozitul pe cifra de afaceri. Noi mereu ne-am plătit la zi toate taxele şi dările. Dar acum riscăm să rămânem fără niciun câştig. Acest impozit era menit pentru multinaţionale, dar loveşte şi în marile firme româneşti. Pe noi ne afectează atât pe zona de producţie, cât şi pe retail, pentru că în ambele cazuri avem peste 50 mil. euro cifră de afaceri. Ce să facem? Să spargem businessul în mai multe firme? Nu e ceva ce noi facem“.

Irina Măndoiu, CEO-ul producătorului de lacuri şi vopsele Policolor-Orgachim:

„Digitalizarea ar trebui să fie o prioritate. Cu cât se elimină mai repede dosarul cu şină şi mersul la ghişeu, cu atât va fi mai constructiv pentru mediul de business. Pe partea noastră de construcţii, ar fi util un plan de urbanism coerent şi aliniat cu noile cerinţe europene, astfel încât oraşele şi satele noastre să aibă identitate şi să fie şi funcţionale, context în care punem în prim-plan două profesii de care suntem extrem de apropiaţi: arhitecţii şi meşterii în construcţii, ambele categorii profesionale având nevoie de criterii de calitate ca să-şi desfăşoare optim profesiile. Astfel, îndemn autorităţile locale să acceseze cât mai multe fonduri europene existente în acest sens, după modelul Poloniei sau al altor state europene.“

Florin Andronescu, business developer, Sanador (servicii medicale private)

Parcarea stradală pe termen scurt maxim 2 ore în intervalul orar 8:00 - 18:00, cu tarif diferenţial in zonele marcate de cele trei inele ale oraşului,cea mai scumpă fiind cea limitată de inelul 1.

Condiţii de îndeplinit, tarif mai mare decât acum şi evident o poliţie locală care să şi amendeze serios.

Definiţia explicată legal a sintagmei „rechin imobiliar“ şi măsurile care se iau impotriva lor.

Statutul primarului din perspectiva juridică (dacă este deasupra legii şi a hotărârilor judecătoreşti faţă de ceilalţi cetăţeni).

Sistem inteligent de semafoare împreună cu amenzi EXTREM DE MARI (chiar ridicarea permisului pe 90 de zile) pentru blocarea intersecţiilor,precum şi un sistem inteligent de sensuri unice.

Adrian Mihai, CEO, FAN Courier, liderul pieţei de curierat

„E o temă foarte importantă pentru noi este legată de autorizaţiile de construcţie, unde în Bucureşti este dezastru. Îmi doresc foarte mult să se mişte lucrurile în direcţia aceasta. De când depui cererea şi până obţii autorizaţia, dacă o faci în trei ani, este un lucru îmbucurător, ceea ce nu e bine. Acest lucru ne frânează dezvoltarea, multe companii au banii, au terenul, au tot ce el trebuie şi nu pot să o facă pentru că autorizaţiile se mişcă foarte greu“.

Dragoş Petrescu, fondatorul City Grill, grup cu 24 de restaurante:

„În relaţia cu autorităţile locale, îmi doresc ca autorizaţiile de funcţionare să fie acodate mai simplu. Mai mult, răspunderea pentru obţinerea avizelor trebuie să fie la operator, nu la admistraţia locală. Un alt aspect important îl reprezintă curăţenia din oraş. Nu în ultimul rând, este necesar un plan pentru refacerea centrului vechi, unde acum e un dezastru“.

Costel Drăgan, CEO-ul distribuitorului de materiale de construcţii Temad din Braşov:

„Temele propuse de noi pentru primari sunt digitalizarea administraţiei publice, implementarea reformelor administraţiei locale prevăzute în PNRR, asigurarea competenţelor necesare în vederea absorbţiei fondurilor europene, sprijin pentru dezvoltarea învăţământului dual, dezvoltarea infrastructurii locale pentru a susţine investiţiile greenfield.“

Emma Toma, head of office division, AFI Europe România

Blocarea PUZ-urilor ne-a afectat pe toţi. Şi în momentul de faţă avem un număr de terenuri pe care vrem să dezvoltăm proiecte. Există capital, există finanţări, dar a trebuit să stăm pe loc pentru că aceste PUZ-uri au fost blocate.

De la noul primar aşteptăm o mai mare deschidere către deblocarea acestor PUZ-uri. Personal mi-ar plăcea să văd şi o selecţie în atribuirea autorizaţiilor de construcţie pentru că de 20 de ani s-a construit haotic şi pestriţ. Majoritatea capitalelor europene au o uniformitate în tipul de clădiri pe care le dezvoltă, în mod special rezidenţial şi cred că noi suntem singurii unde s-au dat autorizaţii fără să existe un numitor comun. Pe viitor mi-ar placea să existe mai multă atenţie din partea primăriei în acest sens.

Mi-ar plăcea ca în perioada următoare să putem să dezvoltăm proiecte noi, să nu stăm cu banii în portofel şi să nu putem să facem nimic. Tot ce am construit până în acest moment a adus valoare oraşului şi acest tip de iniţiative ale dezvoltatorilor internaţionali nu cred că ar trebui stopate prin blocarea autorizărilor.

Ovidiu Bucătaru, CFO, Agricultorul din Bacău, unul dintre cei mai importanţi traderi de cereale

„1. Investiţii la nivel de infrastructura locală pentru servicii publice de calitate, cu impact direct asupra calităţii vieţii, ceea ce ne-ar permite o mai bună retenţie a tinerilor în general şi a specialiştilor în particular;

2. Facilitarea şi medierea în accelerarea obţinerii avizelor necesare implementării investiţiilor, având ca scop ajutoare financiare nerambursabile anuale la un nivel de trei ori mai mare faţă de media post-aderare;

3. Implicarea mediului de business în procesul de luare a deciziei, aducând consilii consultative la aceeaşi masă cu executivii locali“.

Alexandru Dobra, directorul de dezvoltare al transportatorului rutier de mărfuri Sorcani din Sibiu

„Prima temă care ar trebui să fie pe agenda este educaţia, să avem şcoli care să formeze specialişti în transporturi, un sector important din PIB-ul ţării. Aici avem o sincopă uriaşă faţă de Germania spre exemplu. A doua prioritate ar trebui să fie dezvoltarea infrastructurii rutiere şi cea mai importantă temă pe agenda tuturor celor care ne conduc ar trebui să fie intrarea în Schengen, problema cea mai mare din prezent“.

Marius Bîcu, fondator, Ferma Cu Omenie (producător de lactate din Unirea, jud. Alba)

Concret de la primărie vreau: drumuri şi utilităţi.

Mi-ar plăcea să investească cel mai mult în grădiniţă, şcoală şi şcoală profesională.

Să promoveze peste tot produsele locale şi să aducă turişti în sat prin organizarea de evenimente.

Cred că cei ajutaţi social ar trebui să muncească câteva zile pe săptămână în fermele din sat şi nu să se facă că strâng gunoaie câteva ore pe săptămână. Pentru asta este firmă de salubrizare.

Cred că ar putea să încurajeze mutarea tinerilor în sat prin donarea a 200 de parcele de teren către familiile care vor sa facă o casă la Unirea.

În principiu, ne dorim să nu ne spună „nu se poate“. Să muncim împreună să găsim soluţii la toate schimbările pe care le aduce mediul economic şi social.

Cred că şi noi, antreprenorii, trebuie să facem un plan pentru următorii 4 ani. Cum sprijinim noi comunitatea locală? Cred ca trebuie să ne bugetăm timp şi resurse pentru a aduce un impact mare în comunitatea locală. Succesul nostru vine atunci când există un echilibru între ceea ce dăm pentru comunitate şi cererile noastre către administraţia locală.

Emanuel Popa, fondatorul Pronat, producător şi distribuitor de produse bio din Timişoara:

„Administraţia locală ar trebui să facă în aşa fel încât infrastructura (căile de acces spre şi în oraş) să fie decongestionate şi să nu constituie o piedică în mişcarea necesară a maşinilor, a mărfurilor şi a personalului.“

Simion Prunean, administratorul hotelului Grand Hotel Italia, hotelul de cinci stele din Cluj

„Promovarea turismului ar trebui să fie prioritară pe agendă, să facem un motor de creştere din turism, să aducem turişti străini, pentru că aşa vom reuşi să punem pe excedent balanţa din turism. Acum românii pleacă în străinătate, banii se duc în străinătate. Este nevoie să promovăm mai mult, să fim şi noi pe harta destinaţiilor“.

Gheorghiţă Corbu, Legam Agro, ce cultivă peste 1.000 de hectare cu cereale în judeţul Constanţa:

„Mi-aş dori ca administraţia publică locală să fie mai implicată şi mai pro-business. Ca temă specifică de importanţă locală, şi nu numai, consider că este sistemul de irigaţii. Noile administraţii publice trebuie să facă o prioritate din promovarea şi susţinerea iniţiativelor care au legătură cu irigaţiile.

Mihai Păduroiu, CEO, Office Division One United Properties

Agrearea cu implicarea tuturor stakeholderilor din domeniul public, academic şi privat a unui masterplan al oraşului pe următorii 50 de ani. De aici ar trebui să plecăm. În momentul de faţă nu există niciun fel de viziune, plan, direcţie, criterii, nu există absolut nimic. Şi nu vorbesc doar din administraţia curentă. Este un lucru care nu a existat nici înainte. Toate capitalele din lume au un masterplan. În Cluj, există un masterplan, care este foarte bun şi care este asumat de toată lumea, indiferent de culoarea administraţiei curente. În Bucureşti nu există aşa ceva, deşi este cea mai mare capitală din regiune şi cu cel mai mare potenţial pentru următorii 10-15 ani.

Aş restructura din punct de vedere financiar această instituţie, primăria Capitalei, care are un potenţial financiar extraordinar. Aş participa la pieţele de capital europene prin bonduri, prin finanţări pe termen foarte lung. Există acum resurse nelimitate pentru orice oraş din UE- Banca Mondială, BERD, Banca Europeană, etc. Trebuie să existe o reformă din punct de vedere financiar pentru a deschide potenţialul primăriilor.

În al treilea rând - implementarea unui sistem de evaluare în baza performanţei. Cine este funcţionar public şi nu face performanţă anul următor pleacă acasă. De ce trebuie ca cei care administrează cele mai mari resurse ale ţării să nu fie evaluaţi periodic după criterii de performanţă? Indiferent cum performează ei rămân acolo. Este total nenatural.

Florin Burculescu, preşedinte, Cooperativa Ţara Mea, cea mai mare din România după numărul de membri:

„Bugetele primăriilor au de câştigat din activităţi economice durabile, pe termen lung, cu cât mai mulţi angajaţi şi nu neapărat din taxe şi impozite. Aşteptăm sprijin pentru orice producţie românească, pentru toate fabricile româneşti care fac producţie. Fiecare buget local va avea de câştigat enorm dacă investeşte în producţia locală, în industria producătoare.

Cu ajutorul consiliilor locale, România poate deveni un stat producător, înfloritor, nu unul care trăieşte doar din taxe şi impozite.

Ajutoarele de stat pot fi o soluţie. Există sectoare şi segmente care sunt permanent într-un posibil impas, deoarece, deşi ele sunt capabile, nu se pot bugeta. Subvenţia înseamnă să am la vânzare un produs care generează venituri. Oferim nişte bani pentru a avea permanent roşii pe piaţă. Subvenţiile condiţionate ar trebui să stimuleze producţia din noiembrie până în martie. Statul câştigă bani pentru că nu mai importă din Turcia, iar fermierul câştigă investind în ceva palpabil - creşterea numărului de luni de producţie.

Prin subvenţii mă refer la:

Bani pentru echipamente - ajutor pe termen lung.

Bani pentru solarii încălzite - ajutor pe termen lung.

Ajutoarele de azi, adică reproducţie la porc - pe termen scurt. Dacă îmi dai nişte bani pentru că folosesc cereale din România, atunci are sens investiţia pe termen lung.

Autorităţile ar să creeze mici proiecte pentru comunităţile locale, să muncească împreună, să facă cooperative mici, cu necesităţi în urbe.

Orice puncte de producţie la nivel local sunt bune. Eu, dacă s-ar face asta, aş desfiinţa de tot ajutorul social.

Ianco Zifceak, cofondator al Maxagro (agricultură, zootehnie, construcţii)

Ne dorim drumuri mai bune. Asta e cea mai mare problemă. O altă problemă este birocraţia.

Petru Bordean, preşedinte al Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România

Primăria prea puţin ne poate ajuta. Să dezvolţi o piaţă locală, ca fermierul să poată vinde, trebuie să fii autorizat, iar pe caldura aceasta nu poate să stea cu marfa doar sub o umbrelă. Pieţele locale sunt bune, dar trebuie gândite pe termen lung. Noi ca fermieri trebuie să ne pregătim pentru ele, iar apoi să solicităm spaţii amenajate pentru a vinde.

În anumite momente, pentru anumite activităţi, e extraordinar să ai zilieri, poate chiar asistaţii sociali. Ne-ar plăcea să-i trimită primăria la fermă. Iar noi, ca mediu privat să sponsorizăm primăria să dezvolte alte proiecte pentru comunitate.

La nivel local, dar şi la nivel naţional, ar trebui să găsim metode de retenţie a românilor care migrează tot pentru munci necalificate în străinătate. De asemenea, ca angajator, dacă îţi doreşti oameni la fermă, trebuie să le creezi condiţii să locuiască cu familia, dacă sunt din alte zone.

Eu am un proiect de fermă didactică şi mi-aş dori să fac parteneriate cu grădiniţele şi şcolile din comunitate să vină copiii să înveţe despre cultura laptelui. În alte ţări sunt învăţaţi de mici despre asta, iar ei trebuie să ştie cum arată o vacă, cum se mulge, ce gust are laptele proaspăt sau cum ajunge pe raftul din magazin.

Ştefan Gheorghiţă, proprietar, Triagroexim, care cultivă 600 de hectare în judeţul Brăila:

La nivel de comune ar fi legat de agricultură:

- Suprafaţe de teren pentru înfiinţarea de ferme zootehnice şi scoaterea acestora din vatra satului. Astfel, acestea pot fi autorizate şi finanţate prin fonduri europene şi bancare.

- Măsuri de creştere a implicării autorităţilor locale în paza şi protecţia bunurilor prin poliţie locală şi gardieni. Sunt mari probleme cu furturile de la echipamente de irigat, staţii de irigat şi altele.

- Modul de alocare şi exploatare a izlazurilor locale.

La nivel judeţean:

- Decolmatarea Dunării la staţiile de pompare a sistemului de irigat şi a şenalului navigabil.

- Dezvoltarea portului industrial din Brăila cu noi terminale de silozuri.

- Stimularea unor investiţii pentru industria prelucrătoare agroalimentară de mari dimensiuni.

Cosmin Savu-Cristescu, CEO al Redport Capital (dezvoltator rezidenţial)

Ne dorim predictibilitate de la administraţie. Şi ne dorim ca regulile să fie relativ aceleaşi pentru perioade susţinute de timp, luând în considerare faptul că dezvoltarea imobiliară, cel puţin, nu e un exerciţiu de o lună sau de un an, e un exerciţiu pe cicluri medii lungi de producţie de 3, 5, 7 ani de zile.

Predictibilitate înseamnă să ştim din capul locului cât durează un aviz, cât durează un PUZ, un PUD, cât durează o procedură de minimă vizibilitate cu privire la durata demersurilor noastre.

În ceea ce priveşte relaţia cu autorităţile pentru îmbunătăţirea sau extinderea infrastructurii rutiere, noi ne-am arătat permanent disponibilitatea. Mediul privat se mişcă un pic mai repede decât mediul public şi putem susţine orice demers care este în asentimentul autorităţii, fie pentru redactarea unui studiu de fezabilitate, fie pentru redactarea unui proiect tehnic, pentru un pasaj, pentru o lărgire de stradă, chiar şi pentru edificarea unor străzi în cadrul proiectelor noastre pe care, în momentul în care sunt gata, să le donăm municipalităţii, deoarece ele se devină străzi publice şi folosite de toată lumea, care să înleznească traficul din zonă.

Marius Ogrezeanu, fondator al Agribusinessjob, agenţie de recrutare pentru firmele din agrobusiness:

- Pentru administraţiile din Cluj-Napoca şi Galaţi:

1. Construirea unei strategii agroalimentare regionale, aprobate de către toate partidele, pe un orizont de 10-15 ani, ca şi sector strategic, care să asigure creşterea independenţei alimentare a României şi valorificarea superioară a resurselor existente prin:

1.1. Susţinerea producătorilor din sectorul agro-alimentar, cu impact direct asupra comunităţii din mediul rural, ca şi antreprenori şi angajatori locali;

1.2. Facilităţi fiscale pentru orice unitate de producţie/procesare, acolo unde există deficit comercial regional, bazat pe date în timp real de la Institutul Naţional de Statistică (INS) sau pe studii/cercetări private.

2. Strategie pe 10-15 ani pentru încurajarea revenirii forţei de muncă din diaspora, în special în mediul rural unde este o depopulare accelerată.

3. Atragerea de fonduri UE la nivel maximal, ca şi resursă financiară, cu formarea unor specialişti permanenţi în UAT (unităţi administrativ teritoriale - n. red.) locale, care să servească atât mediul privat, cât şi pe cel de stat.

4. Comunicarea de către autorităţi a viziunii acestora/planurilor de dezvoltare/big picture a regiunilor respective, care să ofere perspective locuitorilor, să dea încredere şi să menţină interesul populaţiei (reducând emigrarea şi chiar încurajând revenirea celor din diaspora). Este ca şi cum aş răspunde la întrebarea „De ce aş vrea eu să mă angajez şi să locuiesc în Galaţi/Cluj, cu ce mă atrage regiunea respectivă?“

- Specific pentru Galaţi:

1. Alocarea de resurse (administrative, umane, financiare, logistice) care să accelereze dezvoltarea DUNÂREA POLIS, o zonă ce reuneşte Galaţi, Brăila şi, mai nou, Tulcea (bazat pe existenţa podului de peste Dunăre), cu un potenţial uriaş pentru regiunea de sud-est, unde sunt aproximativ 1 milion de locuitori.

2. Valorificare superioară a fluviului Dunărea: turism fluvial şi resurse piscicole sustenabile, poate a unei mărci comerciale, cum ar fi „Peşte de Dunăre“.

3. Continuarea strategiei privind energia verde (solar, eolian, hidrogen).

4. Investiţii privind modernizarea unor instituţii de învăţământ profesional/liceal/universitar care să susţină energia verde.

5. Finalizare cât mai curând a aeroportului regional.

- Specific pentru Cluj-Napoca:

1. Împărtăşirea bunelor practici cu alte oraşe pentru a vedea cum au reuşit dezvoltarea acestei metropole. Să le recunoaştem valoarea şi să o multiplicăm!

2. Realizarea de produse software cu valoare adăugată (ca în agrifood) versus vânzarea de inteligenţă IT (evitarea lohn-ului intelectual, ca să nu vindem doar „cereale“). Dacă tot a pornit Clujul pe IT, de ce să nu fie şi un Silicon Valley în AI al României?