Frica de recesiune începe să prindă din nou viaţă după ce Donald Trump a continuat să alimenteze tensiunile comerciale cu politica sa tarifară agresivă şi cu represalii pentru cei ce ripostează, iar bursa s-a prăbuşit.

Recent, Trump şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la o încetinire economică în cadrul emisiunii „Sunday Morning Futures” de la Fox News, descriind recentele turbulenţe din economie drept „o perioadă de tranziţie” şi spunând că: „Este nevoie de puţin timp, dar cred că ar trebui să fie grozav pentru noi”.

Când a fost întrebat dacă crede că se apropie o recesiune, Trump a preferat să răspundă evaziv: „Nu-mi place să prezic astfel de lucruri”.

Dacă va avea loc o recesiune, aceasta ar fi a doua pentru economia americană în ultimii 16 ani. Ultima, în 2020, a durat doar două luni şi a fost determinată de pandemia Covid-19. Înainte de aceasta, economia americană dar şi cea mondială s-a confruntat cu episodul din 2008 când lovea mare criză economică generată de prăbuşirea gigantului bancar american Lehman Brothers.

Asta înseamnă că mulţi adulţi sub 35 de ani nu s-au confruntat niciodată cu o perioadă prelungită de haos economic, una în care locurile de muncă sunt mai greu de găsit, salariile stagnează şi alegerile financiare devin mai dificile.

La ce te poţi aştepta dacă economia o ia la vale:

Recesiunea este adesea definită ca încetinirea creşterii economice pentru două trimestre consecutive. Cu toate acestea, National Bureau of Economic Research (NBER), care dă pronosticul, analizează alţi indicatori, cum ar fi somajul, fluxul investiţiilor şi dinamica consumului pentru a determina dacă este vorba de un episod trecător sau de o furtună economică în toată regula.

Spre deosebire de prăbuşirile bursiere, recesiunile nu sunt declarate în timp real. NBER face acest lucru retroactiv, adesea la câteva luni după ce recesiunea a început deja.

Aşadar, la ce vă puteţi aştepta în timpul unei recesiuni? De obicei, întreprinderile reduc cheltuielile şi investiţiile, îngheaţă angajările şi renunţă la o parte din forţa de muncă, declanşând un efect în lanţ care afectează locurile de muncă, salariile, consumul şi accesul la credite.

Deşi fiecare recesiune este diferită, există de obicei câteva puncte comune:

1. Întreprinderile se confruntă cu dificultăţi, falimentele devenind tot mai frecvente.
2. Oamenii îşi pierd locurile de muncă, deoarece companiile reduc costurile prin concedieri sau îngheţarea angajărilor. Din punct de vedere istoric, şomajul creşte semnificativ în timpul recesiunilor, ajungând uneori la 10% în perioadele de recesiune severă.
3. Preţul acţiunilor se prăbuşeşte. În timpul recesiunilor trecute, randamentul investiţiilor pe bursă, realizate adesea pentru a obţine bani de pesionare au scăzut brusc. O scădere prelungită a burselor este adesea un semn timpuriu al unei recesiuni.
4. Cheltuielile încetinesc. Atunci când oamenii au mai puţini bani sau se tem că îşi vor pierde locul de muncă, ei tind să renunţe la achiziţiile mari, cum ar fi maşinile şi vacanţele, ceea ce afectează întreprinderile.
5. Obţinerea unui credit este mai dificilă. Băncile restricţionează creditarea, făcând mai dificilă cumpărarea unei locuinţe, demararea unei afaceri sau chiar obţinerea unui card de credit.

Acestea fiind spuse, nu totul este previzibil în timpul unei recesiuni, iar gravitatea acesteia poate varia.

În timp ce preţurile acţiunilor scad de obicei pe măsură ce investitorii se pregătesc pentru incertitudinea economică, piaţa imobiliară poate fi mai puţin previzibilă. În 2008, valoarea locuinţelor a scăzut vertiginos din cauza prăbuşirii pieţei imobiliare, dar în 2020, preţurile au crescut deoarece ratele scăzute ale dobânzilor au alimentat cererea.