Închiderea podului Grant pentru lucrări de reabilitare a paralizat traficul deja sufocat din tot Bucu­reştiul, mulţi oameni în special din cartierul Militari fiind nevoiţi să-ţi schimbe traseele pe care mergeau la serviciu sau la şcoală ori fiind obligaţi să înfrunte aglomeraţia în fiecare zi.

♦ Când elevii învaţă în containere sau fac ora de educaţie fizică pe trotuar, de ce nu iese niciun primar să ceară lucrări în trei schimburi? ♦ Într-o Capitală europeană la 16 ani de la aderarea la UE se cer urgentarea lucrărilor la podul Grant, însă investiţiile în transport în comun, şcoli sau spitale se derulează în acelaşi ritm de melc.

Închiderea podului Grant pentru lucrări de reabilitare a paralizat traficul deja sufocat din tot Bucu­reştiul, mulţi oameni în special din cartierul Militari fiind nevoiţi să-ţi schimbe traseele pe care mergeau la serviciu sau la şcoală ori fiind obligaţi să înfrunte aglomeraţia în fiecare zi.

Cu haosul care domneşte pe străzi, dorinţa bucureştenilor acum este ca lucrările să se termine cât mai curând, astfel încât să revină la traseele lor obişnuite.

Viteza cu care se lucrează pe şantier nu le dă însă prea multe speranţe, în condiţiile în care orice activitate se încheie la ora 17, ca după un program de birou.

„Astăzi, la ora 17.00, la podul Grant încetase lucrul. Fac acest apel public la domnul primar general să discute cu constructorul şi să organizeze activitatea pe trei schimburi, 24/7! Astfel, ar putea reduce perioada de execuţie de la şase luni la trei-patru luni. Dacă constructorul solicită fonduri suplimentare din cauza forţei de muncă, mai scumpă pe timpul nopţii, Primăria Sectorului 6 se poate implica financiar şi ajuta. Foarte mulţi oameni ne cer soluţii, inclusiv mie, domnule primar general, deşi lucrarea (legitimă, de altfel) vă aparţine“, scria, pe 16 octombrie 2023, într-o postare pe Facebook, primarul Ciprian Ciucu de la sectorul 6, pe raza căruia se află podul Grant. Acesta este însă un ritm obişnuit de execuţie pentru lucră­rile publice, după cum au remarcat şi cetăţenii. „Se întâmplă de 30 de ani. Se începe treaba la 8 şi la 17 nu mai e nimeni“, este comentariul unui internaut la postarea primarului de la sectorul 6.

Lucrarea este însă în responsabilitatea Primăriei Bucureşti, aşa cum precizează chiar el, iar de construcţie se ocupă compania locală Bog'Art.

„Fac apel la domnul primar general să scurteze timpul de execuţie a lucrărilor prin alocare de resurse suplimentare (să se lucreze în trei schimburi) şi printr-o bună mobilizare de şantier şi o monitorizare permanentă“, a mai scris Ciucu.

Ziarul Financiar a întrebat constructo­rul şi Primăria Capitalei dacă nu s-ar putea lua în calcul derularea lucrărilor în trei schimburi, pentru a grăbi finalizarea lor, sau dacă există ceva ce împiedică o asemenea iniţiativă.

„Întrucât ASB (Administraţia Străzilor Bucureşti), beneficiarul lucrării, doreşte ca orice comunicare cu presa să se facă exclusiv prin dânşii, vă recomandăm să luaţi legătura direct pentru orice informaţie pe acest subiect“, au răspuns reprezentanţii Bog'Art.

La rândul său, ASB, prin Primăria Bucureşti, în fruntea căreia se află Nicuşor Dan, a spus că “atât timp cât, din punct de vedere tehnic, lucrările pot fi executate şi pe perioada nopţii, constructorul are program şi pe timpul nopţii. În cazul în care, din motive obiective (de exemplu, condiţii climatice), lucrările nu mai pot fi executate pe timpul nopţii, se va modifica programul de lucru.“ Bog'Art nu a explicat însă dacă lucrările se derulează într-adevăr şi pe timpul nopţii, iar dacă nu, din ce motive.

ZF a transmis tuturor primăriilor de sector din Capitală o solicitare pentru a afla dacă există vreo piedică în calea lor în ceea ce priveşte extinderea timpului dedicat lucrărilor atunci când este vorba despre proiecte publice care afectează mare parte din locuitorii oraşului, fie ele pasaje, poduri, străzi, şcoli sau alte proiecte.

„Autorităţile locale trebuie să gestio­neze modul de desfăşurare a lucrărilor pentru a evita pe cât posibil blocajele de trafic şi disconfortul din zonele afectate“, au spus reprezentanţii Primăriei Sectorului 3, conduse de Robert Negoiţă.

„Există mai multe soluţii pentru a reduce efectele colaterale nedorite ale lucrărilor publice, printre care amintim: împărţirea lucrărilor pe tronsoane (lucrări pe anumite porţiuni în cazul drumurilor pentru a evita închiderea completă a acestora pe perioada lucrărilor), desfăşurarea lucrărilor pe anumite tronsoane orare, suplimentarea resurselor umane şi materiale, măsuri de reducere şi limitare a disconfortului olfactiv, auditiv.“

Celelalte primării fie nu au răspuns solicitării ZF, fie au ţinut să specifice că lucrările la Podul Grant nu se află pe raza sectoarelor lor, deşi întrebarea viza procedurile generale în ceea ce priveşte lucrările publice.

Traficul rutier pe Podul Grant din Bucureşti este afectat de pe 16 octombrie 2023, când au fost demarate lucrările de reabilitare, rămânând însă deschis tramvaielor cu numărul 41 pentru cei care trebuie să circule între cartierele Drumul Taberei, Militari, Crângaşi şi zona de nord a oraşului. Lucrările de punere în siguranţă a pasajului afectează traficul rutier general, pe sensul dinspre Crângaşi spre strada Turda. Podul Grant a mai trecut printr-un proces de reabilitare cel mai recent în 2019, în timpul mandatului de primar al Gabrielei Firea, contractul de la acel moment fiind în valoare de 12 milioane de euro.

Acum, constructorul responsabil de acest proiect, Bog'Art, deţinut de familia Doicescu, a câştigat în aprilie contractul pentru consolidarea şi reabilitarea Podului Grant. Lucrarea este prevăzut să se deruleze pe parcursul a doi ani, are o valoare estimată la 54 de milioane de lei şi include servicii de proiectare, asistenţă tehnică şi execuţia efectivă a lucrărilor.

„Se va interveni etapizat, prin lucrări în infrastructura şi la suprastructura podului principal, precum şi în infrastructura şi la suprastructura celor şase bretele. De asemenea, vor fi prevăzute şi lucrări la trotuarul pietonal de siguranţă a circulaţiei şi se va reface calea destinată circulaţiei tramvaielor pe sensul Crângaşi - Turda“, se arată pe site-ul Bog'Art.

Compania a mai lucrat şi la alte proiecte cu finanţare publică, printre ele numărându-se Pasajul Berceni, Aeroportul Internaţional Braşov şi Aeroportul Băneasa. În trecut, pe partea de infrastructură, Bog'Art a lucrat la câteva staţii de metrou de pe magistrala M3, precum Gara de Nord 2, Basarab, Griviţa şi 1 Mai.