Tot felul de scuze şi pretexte, care mai de care mai exagerate, ne vin la mână când vrem să ne justificăm lipsa de atenţie pentru reciclare. Ba nu găsim containerele potrivite, ba le găsim, dar sunt prea departe, ba ne grăbim şi lista poate continua. Pentru aceia care nu mai caută scuze, câţiva antreprenori cu spirit civic au adus şi în România un trend aflat în zorii dezvoltării, care ar trebui să ne poarte mai aproape de ideea de grijă pentru mediu. Bun-venit în magazinele zero waste!

Naked Shop a ales să prindă viaţă în Sibiu. De fapt, alegerea a fost a Paulei Amariei, împreună cu prietenul ei, care au luat-o pe această cale din respect pentru mediul înconjurător şi pentru generaţiile următoare. „Am locuit în străinătate şapte ani şi am fost inspirată de magazinele zero waste pe care le-am găsit la tot pasul în alte ţări. De mulţi ani mă gândeam că România are nevoie de magazine zero waste şi nu-mi venea să cred că nu exista nici unul. Mă bucur enorm că în ultimii ani s-au deschis mai multe astfel de magazine zero waste în ţară! Sper că este un model de urmat şi în alte oraşe şi un îndemn pentru sibieni să facă alegeri mai conştiente şi fără plastic”, spune Paula Amariei.

La ambalarea produselor pe care le vinde, ea nu foloseşte plastic, ci bandă de hârtie şi ambalaje reciclate, reutilizează cutii şi ambalaje primite de la furnizori, iar produsele sunt livrate „naked” – adică neambalate, ci doar în hârtie. Într-un an de activitate a magazinului, a calculat Paula Amariei, nu au mai fost generate în jur de 3.000 de ambalaje din plastic pentru alimente – care s-au transformat în 3.000 de pungi kraft din hârtie –, şi aproximativ 36.000 de sticle din plastic şi 1.500 de pungi de cumpărături din plastic. În total, aproximativ 6.000 de ambalaje, corespunzătoare aceluiaşi număr de produse vândute în 2021, nu au mai fost puse pe piaţă. În plus, la o medie de 100 de sticle vândute, utilizate o dată pe zi timp de un an, rezultă că aproximativ 36.000 de sticle din plastic nu au mai fost nici ele necesare.

La Naked Shop, totul se vinde în sistem vrac, atât produsele alimentare, cât şi cele nealimentare. „Unii clienţi sunt foarte bucuroşi că existăm şi vin cu recipientele lor pentru alimente, încearcă produse noi. Livrăm în toată ţara şi mereu primim feedback pozitiv de la clienţii care se bucură că găsesc produse sustenabile şi naturale.” Există însă şi acei clienţi reticenţi, care remarcă preţul mai ridicat al produselor. Paula spune însă că Naked Shop nu se poate compara cu hipermarketurile şi marile corporaţii care au milioane de angajaţi, producţie în masă şi care suportă altfel costurile. „Produsele noastre sunt în mare parte handmade, făcute în serii mici, de afaceri mici şi producători locali utilizând materiale de calitate, prietenoase cu mediul. În costul produsului nu se vede durata de viaţă şi câţi bani pot fi economisiţi.”

Cel mai frecvent, de la Naked Shop se cumpără şampon solid, perii pentru spălat vase, săpun natural pentru vase şi alimente vrac. Clientul vine cu propria sticlă de acasă şi o umple în magazin, pentru ca data următoare să procedeze la fel. Şi pentru că au început să-şi formeze un public al lor, atât în online, cât şi în offline, fondatorii Naked Shop vor să meargă mai departe. „Dorim să extindem gama produselor alimentare vrac, să extindem magazinul într-o locaţie mai mare, unde putem avea o gamă mai largă de produse. Nu vrem să deschidem alte magazine, dar colaborăm cu drag cu alte magazine zero waste din ţară şi susţinem viitoarele iniţiative”, spune Paula Amariei.

AER este acronimul pe care Ioana Cerescu l-a obţinut din formula „Autentic.Etic.Reutilizabil”. După o experienţă de peste zece ani în Bucureşti, s-a întors în oraşul natal – Piatra Neamţ – pentru că a simţit nevoia să fie parte din comunitatea locală şi să arate că şi oraşele mici, de provincie, se pot dezvolta frumos şi sustenabil.

„Ideea a pornit acum aproximativ cinci ani, când doream să ofer familiei mele un stil de viaţă cât mai sănătos şi apropiat de natură. Astfel, după mai multe proiecte de impact dezvoltate pentru ecosistemul de start-up-uri din regiunea de Nord Est (Rubik Hub), a luat naştere AER_Autentic.Etic.Reutilizabil.” De la un magazin zero waste, AER a devenit o comunitate care promovează consumul responsabil, sprijină micii producători locali şi furnizează soluţii alternative, durabile şi etice la produsele din plastic. O pondere de 85% din portofoliul businessului o reprezintă produsele româneşti, de provenienţă străină fiind doar acelea care nu se găsesc în România.

„Suntem un business de comunitate, o întreprindere socială, asta înseamnă că profitul nostru va fi investit tot în comunitate: 90% din profit îl întoarcem la natură, fiind investit în activităţi de educaţie ecologică – ateliere pentru copii, târguri şi ateliere pentru producători locali. Evităm plasticul, reutilizăm ambalajele şi tot ce poate fi reutilizat”, spune Ioana Cerescu. La nivel naţional, ea contribuie la dezvoltarea iniţiativei Alianţa Magazinelor Fără Risipă din România. Dacă acum cinci ani nu exista nici un magazin de acest gen pe plan local, spune ea, acum se găsesc peste nouă magazine fizice în toată ţara, în oraşe precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Sfântu Gheorghe, Oradea, Sibiu, Piatra Neamţ, şi mult mai multe magazine online.

„Suntem un business de comunitate, o întreprindere socială, asta înseamnă că profitul nostru va fi investit tot în comunitate: 90% din profit îl întoarcem la natură, fiind investit în activităţi de educaţie ecologică – ateliere pentru copii, târguri şi ateliere pentru producători locali. Evităm plasticul, reutilizăm ambalajele şi tot ce poate fi reutilizat.”

„Dorinţa noastră este să încurajăm să risipim/consumăm mai puţin şi să ne inspirăm din felul în care bunicii noştri au rezolvat tot felul de probleme – hrănirea familiilor lor, curăţarea hainelor şi îngrijirea corpului, a minţii şi a spiritului. Şi mai simplu, susţinem ideea că oamenii pot trăi simplu şi bine.”

AER a eliminat până acum peste 25.000 de ambalaje de unică folosinţă, prin comercializarea produselor în sistem vrac. A creat contextul circular de a reutiliza ambalaje, modelul fiind similar cu cel de la Naked Shop – clienţii pot veni cu propriul recipient pentru a-şi achiziţiona produsele, de la cereale şi lapte, la unturi, seminţe, detergenţi. În plus, AER a redus lanţul de aprovizionare pe anumite zone de produse – precum legume, patiserie, decoraţiuni – alegând susţinerea micilor producători locali. „Principalul nostru grup-ţintă sunt familiile cu copii, pentru că sunt orientaţi spre mese plănuite şi cu ingrediente locale şi sănătoase. Dar în acelaşi timp, îi avem alături şi pe cei tineri (prin livrări la domiciliu, livrând, de exemplu, lădiţa săptămânii), dar şi persoanele vârstnice, punând accent pe nostalgia consumului de mâncare reală, cu ambalaje minime, aici fiind un exemplu sticla de lapte.”

Produsele-vedetă în magazinul AER sunt pâinea cu maia, produsă chiar de echipa acestui proiect, legumele proaspete de la producători locali, untul de arahide proaspăt şi lădiţa săptămânii, care include produse locale, prietenoase cu mediul. „În 2022, avem în plan să lansăm şi varianta online a shopului. Pe viitor, ne gândim să iniţiem varianta de cooperativă AER la nivel local, la care să adere atât membrii din comunitatea locală a producătorilor, oameni din zona antreprenoriatului local, cât şi clienţii care vor să susţină acest stil de viaţă, fără deşeuri şi local.”

În Bucureşti, Ana Maria Răducanu, o tânără cu preocupări în domeniul ecologiei, a deschis la finalul anului 2020, pe 14 decembrie, magazinul Zero Waste, un loc de unde pot fi cumpărate produse alimentare şi nonalimentare în sistem vrac, fără a fi nevoie de ambalaje de unică folosinţă. Până la deschidere, investise în jur de 30.000 de euro, din care circa 25.000 de euro erau investiţie proprii, din economii, iar restul a venit dintr-o campanie de crowdfunding. În baza bonurilor pe care le scosese până în vara anului 2021, ea estima un număr de 21.000 de ambalaje de plastic care nu au mai fost folosite, pentru că oamenii au ales să cumpere în acest sistem de la magazinul Zero Waste.

La magazinul Zero Waste, care se află pe strada Buzeşti din Capitală la numărul 20, se vând cereale, leguminoase, condimente, nuci, fructe uscate, dar şi produse de îngrijire personală sau de curăţenie fie vrac, fie în ambalaje compostabile, fie în ambalaje în sistem circular, care sunt aduse la magazin şi trimise mai departe producătorului pentru a fi refolosite. Astfel, nu este generat deloc gunoi. „Încurajăm acest sistem circular de ambalaje, pentru că toţi avem acasă în debara un raft cu borcane sau o pungă cu pungi. Ideea a venit din nevoia mea de a avea un loc de unde să pot face astfel de cumpărături. Am locuit şi am călătorit în comunităţi intenţionale ecologice, eco-villages, nişte microsocietăţi construite pe ecologie în toate aspectele vieţii. Aveam posibilitatea de a reduce la minimum deşeurile pe care le creez. Când am venit acasă, îmi era imposibil să fac asta. Pentru absolut orice aveam nevoie, trebuia să generez munţi de ambalaje, cele mai multe din plastic, din păcate”, povestea Ana Maria Răducanu. Anterior deschiderii magazinului Zero Waste, ea a locuit în Marea Britanie, unde a lucrat în primul astfel de loc deschis acolo. Piaţa britanică s-a dezvoltat însă mult mai rapid, acolo existând acum circa 400 de astfel de magazine deschise în ultimii trei ani.

Raluca Răileanu, absolventă de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, se înscrie şi ea în seria antreprenorilor care pariază pe „zero waste”. Ea a pornit de la zero businessul Terrawell, din dorinţa de a ajuta oamenii să găsească produse fără plastic şi să aibă un stil de viaţă mai prietenos cu natura. Astfel, cu economiile proprii, de mai puţin de 3.000 de euro, a adunat câteva produse fără ambalaje din plastic, din ţară şi din străinătate, şi în august 2019 a deschis un magazin online. În portofoliul companiei a adăugat produse de care a avut ea nevoie, în primul rând, căutând producători români care le realizează şi în varianta fără plastic, dar şi aducându-le din afară, din ţări precum Anglia sau Belgia, unde antreprenoriatul sustenabil a câştigat teren mai repede decât pe plan local. „Am încercat să ne prefacem că nu există plastic. Dificultatea a fost să găsesc produsele, dar alternative existau. Aşa m-am gândit să le pun pe toate la un loc, să le găsească lumea mai uşor”, spune Raluca Răileanu, fondatoarea Terrawell. În prezent, în gama de produse a Terrawell se găsesc produse de îngrijire personală (tablete de pastă de dinţi sau apă de gură, săpun de vase solid, gel de duş la vrac, fiecare ambalate în carton), produse pentru casă (săpunieră din bambus, şerveţele cerate, care înlocuiesc folia alimentară) sau produse pentru drumeţii (caserole din inox, sacoşe din bumbac, săculeţi reutilizabili).

„Am încercat să ne prefacem că nu există plastic. Dificultatea a fost să găsesc produsele, dar alternative existau. Aşa m-am gândit să le pun pe toate la un loc, să le găsească lumea mai uşor.”

Dincolo de clienţi, magazinele zero waste au devenit o atracţie şi pentru micii antreprenori care se identifică cu principiile din aceste puncte de desfacere. Un exemplu este Endea, un brand de produse cosmetice care este deja prezent în mai multe asemenea magazine din România şi care vrea să ajungă şi pe rafturile celor din străinătate. Andrea Revesz şi Răzvan Paută, fondatorii Endea, spun că oamenii din vestul Europei reacţionează foarte bine la produsele lor. Pasionat de mersul pe bicicletă, Răzvan mărturiseşte că se vede livrând în continuare pe două roţi, aşa cum o face deja, tot în spiritul sustenabilităţii, dar şi că speră că va duce brandul Endea în magazinele zero waste din vestul Europei şi la târgurile internaţionale.

Un trend din vest

Primul supermarket fără deşeuri a fost deschis la Londra în anul 2007, potrivit site-ului zerowastelifestylesystem.com. Resortul care a stat la baza acestei mişcări a fost grija tot mai mare faţă de problemele legate de managementul deşeurilor. De acolo, trendul a continuat şi s-a extins peste tot în lume, făcând primii paşi şi în România.