♦ Transportatorii privaţi de pasageri de pe calea ferată au reuşit să câştige o cotă de  23% din această piaţă, unde concurează cu compania CFR Călători, liderul pieţei, subvenţionat de stat ♦ Toţi jucătorii privaţi reuşesc să aibă profit pe calea ferată, în timp ce transportatorul de stat raportează pierderi uriaşe în fiecare an.

Cei mai mari cinci transportatori privaţi de pasageri pe calea ferată, Regio Călători (Georgeta Tănase) din Braşov, Transferoviar Călători (Călin Mitică) din Cluj-Napoca, Interregional Călători (Iulian Gaga) din Cluj-Napoca, Softrans (compania de transport a Softronic – Ionel Ghiţă) din Craiova şi Astra Trans Carpatic (Valer Blidar), au raportat anul trecut afaceri totale de 558 milioane de lei (113 mil. euro), în creştere cu 24% faţă de anul anterior, potrivit datelor furnizate de ONRC şi calculelor făcute de ZF. Altfel spus, top cinci jucători privaţi au reuşit să câştige 23% din cota de pe această piaţă unde se luptă cu compania de stat CFR Călători.

Cei mai mari cinci transportatori privaţi de pasageri pe calea ferată adunau 1.406 angajaţi în total şi raportau împreună un profit net total de 11 mil. lei anul trecut, faţă de 16 mil. lei anul anterior, potrivit calculelor ZF.

Liderul pieţei, compania de stat CFR Călători, rămâne cel mai mare transportator de per­soane, cu afaceri de 2,4 miliarde de lei anul trecut, însă cu pierderi uriaşe de 176 mil. lei, potrivit mfinante.ro. Toată piaţa de transport de pasageri pe calea ferată se ridică la 3 miliarde de lei, potrivit datelor de la ONRC. Cel mai mare jucător privat de pe piaţa de transport călători pe calea ferată este Regio Călători din Braşov, prezentă de opt ani pe această piaţă care a raportat afaceri  de 218 mil. lei anul trecut şi profit net de 4,6 milioane de lei, arată datele publice. Compania are curse pe Bucureşti-Braşov, dar şi Bucureşti-Constanţa, acestea fiind rutele pe care este cea mai mare competiţie, dat fiind că sunt şi cele mai solicitate de pasageri.

În 2021, în iulie, compania anunţa că se retrage de pe ruta Bucureşti Nord - Aeroport Henri Coandă, după ce operase zilnic zece curse dus-întors pe această rută, motivele fiind de natură financiară, după cum declarau oficialii transportatorului. Compania deţinută de Tănase Georgeta, po­trivit confidas.ro, are o cotă de 7,3% pe piaţa de transport feroviar de călători după cifra de afaceri de anul trecut, potrivit calculelor ZF.

► Cel mai mare jucător privat din transportul de călători pe calea ferată este Regio Călători din Braşov, cu afaceri  de 218 mil. lei anul trecut şi profit net de 4,6 mil. lei, arată datele publice.

► Cei cinci mari transportatori privaţi de pasageri aveau  afaceri totale de 558 mil. lei pe calea ferată anul trecut.

Al doilea cel mai mare transportator pri­vat pe calea ferată este Transferoviar Călători din Cluj-Napoca, controlat de Călin Mitică, companie care a raportat anul trecut o cifră de afaceri de 179 mil. lei, în creştere cu 24% şi un profit net de 2,3 mil. lei, potrivit mfinante.ro.

De altfel, Transferoviar Călători este şi jucătorul care a reuşit să preia o treime din cursele operate pe linia Gara de Nord-aeroport Henri Coandă (Otopeni), o  rută cu potenţial mare,  lansată în urma unei investiţii de 100 de mil. euro.

Traficul pe această rută a ajuns anul trecut la 700.000 de pasageri, faţă de 300.000 de pasageri în primul an de funcţionare. Potenţialul este însă mult mai mare având în vedere că pe cel mai mare aeroport din ţară, Henri Coandă, au ajuns anul trecut 12,5 milioane de pasageri anul trecut.

Pe ruta feroviară Gara de Nord – aeroportul internaţional Henri Conadă sunt efectuate zilnic tur-retur 72 de curse, la o frecvenţă de 40 de minute, din care 24 de trenuri sunt operate de către transportatorul feroviar privat Transferoviar Călători iar restul de compania de stat CFR Călători.

Anul trecut 209.019 pasageri au călătorit pe această rută cu trenurile Transferoviar Călători faţă de anul 2021, când un număr de 48.488 pasageri au ales să circule cu trenurile TFC, după cum transmiteau pentru ZF oficialii Transferoviar Călători. Linia de tren Gara de Nord- aeroportul Henri Coandă (Otopeni) a devenit funcţională la finalul anului 2020 şi a fost una din condiţiile pe care Capitala trebuia să le respecte ca gazdă a patru meciuri din Campionatul European de Fotbal.

Un alt jucător privat care a reuşit să îşi crească afacerile anul trecut este Interregional  Călători din Cluj Napoca (acţionar Gaga Iulian), ce efectuează curse pe ruta Baia Mare-Satu Mare şi care a ajuns la 102 milioane de lei cifră de afaceri, faţă de 68 milioane de lei anul anterior şi  un profit net de aproape 2 milioane de lei.

Pe calea ferată a pariat şi Ionel Ghiţă, acţionar al Softronic,  care produce rame şi locomotive electrice. Softrans, compania de transport pasageri pe care a înfiinţat-o alături de alţi parteneri, a ajuns anul trecut la afaceri de  38  milioane de lei şi profit net de aproape un milion de lei, arată mfinante.ro.

„Softrans a transportat anul trecut 661.000 de pasageri. Trenurile pot circula şi cu 160 de km pe oră pe anumite porţiuni, parcurg distanţa dintre Bucureşti-Constanţa în 2 ore. În primul semestru din acest an am avut 317.000 pasageri, faţă de 274.000 de pasageri în S1 anul trecut. De joi până duminică nu se mai găsesc bilete", a spus Dragoş Iacob, administratorul Softrans.

Cele trei trenuri electrice Hyperion,  care pot ajunge la o viteză de 160 de kilometri pe oră, operează curse pe Craiova – Bucureşti – Constanţa şi pe Craiova – Bucureşti – Braşov, Braşov-Bucureşti-Constanţa, însă viteza cu care circulă este mult limitată de condiţia precară a căii ferate. În 2014, Softronic a construit primul tren electric (Hyperion)  fabricat în România, finanţat de Garanti Bank cu 4,3 milioane de euro, iar în 2015 firma a livrat al doilea tren de acest tip.

În transportul pe calea ferată a intrat la începutul lui 2017 şi industriaşul Valer Blidar, care controlează fabrica Astra Vagoane Călători din Arad, după ce a construit un tren cu şase vagoane şi a pus bazele companiei Trans Carpatic. În prezent, Astra Trans Carpatic asigură transportul feroviar al călătorilor pe Bucureşti-Craiova-Timişoara-Arad, Bucureşti-Braşov, Bucureşti-Titu, potrivit datelor de pe site-ul companiei. Compania are un tren de mare viteză care poate circula chiar şi cu 200 km la oră, dar care care nu atinge această viteză pentru că nu îi permite infrastructura. Compania a finalizat anul  trecut cu afaceri de 19,6 milioane de lei şi profit net de 1,2 milioane de lei, potrivit mfinante.ro.

Traficul total de pasageri pe calea ferată s-a ridicat la 70,4 milioane de persoane anul trecut, în creştere faţă de 55 milioane de persoane anul anterior şi chiar mai  mult şi faţă de nivelul de 69,7 de milioane de pasageri în 2019, arată  datele  de la Institutul Naţional de Statistică.  Spre comparaţie, în urmă cu 20 de ani pe calea ferată circulau peste 95 de milioane de pasageri, arată aceiaşi sursă.

Calea ferată are nevoie de investiţii mari pentru ca viteza trenurilor să crească, în condiţiile în care în ultimii ani această infrastructură nu a reprezentant o prioritate pentru cei care s-au perindat la conducerea Transporturilor

Infrastructura feroviară este mult sub standardele europene,  România număra anul trecut doar 10.615 km de cale ferată, dintre care doar puţin peste 4.000 km erau electrificaţi. În ultimii  ani, România a  numărat în fiecare an mai puţini km de cale ferată, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. În 2008, aveam peste 11.000 de km de cale ferată.