♦ Mai puţin de jumătate dintre cele mai puternice 50 de afaceri antreprenoriale româneşti după cifra de afaceri au în portofoliu cel puţin un brand local de consum, mai exact un brand pe care clienţii îl ştiu, îl cumpără sau îl apreciază.

Cele mai mari 50 de afaceri antreprenoriale româneşti după cifra de afaceri din 2022, ultimul an pentru care există date publice, au un business cumulat de aproape 107 mld. lei cu 77.500 de salariaţi. E vorba de companii din retail (electro-IT, farma ori bricolaj), industrie, trading cu cereale, energie, producţie de băuturi sau industrie alimentară. Domeniile sunt variate şi la fel sunt şi businessurile fondate în ultimii mai bine de 30 de ani de oameni de afaceri locali. Pentru această analiză au fost luate în calcul doar companiile care sunt deţinute integral sau majoritar de antreprenori autohtoni.

Este interesant de remarcat că mai puţin de jumătate (22) dintre cele mai puternice 50 de afaceri antreprenoriale româneşti după cifra de afaceri au în portofoliu cel puţin un brand local de consum, mai exact un brand pe care clienţii îl ştiu, îl cumpără sau îl apreciază. Există şi doi jucători - Trust Motors şi US Food Network - care au mărci de consum în portofoliu, doar că e vorba de nume internaţionale. Mai exact, Trust Motors se ocupă de importurile mai multor mărci internaţionale de maşini, în timp ce US Food Network este com­pania care deţine local franciza KFC, unul dintre cele mai cunoscute nume din industria de fast-food din lume.

Chiar şi aşa, domină afacerile care nu au legătură directă cu consumatorul final, fiind mai degrabă active în zona de B2B, fie că e vorba de industrie, de construcţii de drumuri, dar nu numai, de distribuţie ori de trading.

Acest lucru e vizibil atât în top 50, cât şi la vârful clasamentului, unde patru din zece companii au „linie directă“ la consumator prin brandul lor. Este vorba de retailerul de bricolaj Dedeman, companie controlată de familia Pavăl din Bacău, care este şi liderul clasamen­tului, de Altex, cel mai mare jucător din retailul electro-IT autohton, de opera­torul telecom RCS&RDS şi de Arabesque. Acest din urmă jucător este activ, în mod tradiţional, în distribuţia de materiale de construcţii, controlând depozitele cu acelaşi nume. Totuşi, grupul a intrat şi în retail cu reţeaua Mathaus. Astfel, conform celor mai recente informaţii ZF, Arabesque are opt magazine Mathaus, 23 de depozite în România şi alte 15 în Ucraina şi Bulgaria.

Există şi alte situaţii în care companii româneşti au pornit la drum fără a avea contact direct cu consuma­torul, însă apoi s-au „răzgândit“. Este cazul producătorului de mobilă Aramis Invest din Satu Mare, care este cunoscut drept cel mai mare exportator de profil de pe plan local, lucrând inclusiv pentru gigantul Ikea. Această producţie în sis­tem lohn nu este însă una cu valoare adăugată mare, dat fiind că firma exe­cută sub brandul clientului. Iar riscurile sunt mari, deoarece o reziliere a contrac­tului poate destabiliza situaţia. În acest con­text, de câţiva ani, Aramis a lansat şi divizia Aramis Feeling, unde vinde pro­duse sub brand propriu, e vorba de canapele, fotolii, scaune şi altele.

De cele mai multe ori, brandurile sunt uşor asociate cu companiile care le deţin şi asta pentru că numele firmei e acelaşi cu al mărcii sau al mărcii fanion - dacă există mai multe în portofoliu. Unicarm, Crist-Tim, Fan Courier şi Flanco sunt câteva exemple în acest sens.

Pe de altă parte, ca întotdeauna, există şi contraexemple. Producătorul de carne de pui Transavia din Alba are ca brand principal Fragedo. Dacă în cazul companiei din centrul ţării totuşi numele firmei este vizibil pe ambalaj şi este asociat de consumatori cu bunurile realizate, în cazul Romaqua, cel mai mare producător român de băuturi, mărcile sunt puternice individual.

Este vorba în primul rând de Borsec, un nume cu greutate şi tradiţie în România, dar şi de Giusto (sucuri), Albacher (bere) şi altele. Numele Romaqua poate nu spune multe consumatorilor din piaţa de apă minerală, dar Borsec cu siguranţă da. Şi nu e singurul caz, atât pe plan local, cât şi internaţional.

Când vine vorba de companiile din top 50 de firme antreprenoriale care au cel puţin un brand românesc de consum în portofoliu, cele mai multe provin din FMCG (industria alimentară, de bău­turi) şi retail (farma, bricolaj ori

electro-IT), acestea fiind de altfel domeniile cele mai „populate“ cu mărci autohtone puternice. Loc de creştere există însă, atât în aceste sectoare, cât şi în altele. Pragul de intrare în clasamentul realizat de ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului este de 771 mil. lei, însă el creşte constant, pe măsură ce economia se dezvoltă şi odată cu ea şi businessurile autohtone.