„Imediat după cutremurul din judeţul Gorj şi replicile care au urmat, am avut o legătură directă cu instituţia Prefectului Gorj, cu autorităţile administraţiei publice locale şi în urma solicitărilor venite de la acest nivel, am dispus ca doi experţi, care sunt atestaţi cu practică pentru această categorie de expertizare, inclusiv unul dintre ei pe monumente istorice, fiind vorba şi de clădiri afectate care sunt clasificate, s-au deplasat încă de duminică în judeţul Gorj şi în cursul zilei de ieri şi astăzi inaspectează, evaluează aceste clădiri afectate. Am ţinut legătura cu doamna prefect, din judeţul Gorj şi am cerut ca astăzi, cât mai rapid posibil, să avem o evaluare a daunelor, pagubelor produse, respectiv pe cât posdibil astăzi să înc hidem la nivel judeţean, cu o hotărâre a Comitetului Jucdeţean pentru Situaţii de Urgenţă, pentru a vedea la nivelul autorităţilor locale, fie că vorbim de Tîrgu Jiu sau alte unităţi administrativ teritoriale, care sunt clădirile afectate şi care ar fi măsurile şi sprijinul, resursele financiare pentru ca situaţia acestor clădiri afectate să fier rezolvată”, spune Cseke Attila, ministrul Dezvoltării.

El arată că va prezenta în şedinţa de guvern cu măsuri de sprijinire a acestor autorităţi locale.

„Ne referim în primă fază la clădiri care au ca şi destinaţie şcoli, acolo este prioritatea noastră. Aşteptăm documentaţia în cursul zilei de astăzi, ne vom mişca rapid cu celelalte ministere pentru a veni cu o propunere în şedinţa de guvern.

Ieri noaptea s-a închis apelul de proiecte pentru nivelul de risc seismic, pe programul nou iniţiat de actualul guvern, platforma a fost desdchisă în 3 ianuarie până în 20 februarie şi sunt încărcate 366 de cereri care privesc 132 de blocuri de locuinţe, respectiv 234 de clădiri publice. Valoarea acestor ceriri care urmăresc consolidarea de clădiri cu risc seismic este de 5,7 miliarde lei. Am avut o evaluare continuă a acestor solicitări, la marea majoritate a lor sunt transmise solicitări de clarificări astfel încât la 1 martie, termenul asumat, să putem să emitem ordinul de ministru pentru introducerea în programul de consolidare a acelor investiţii urcate în platformă şi care sunt eligibile. Finanţarea este pe legea 212 nerambursabilă sută la sută din bugetul de stat”, adaugă Cseke Attila.

Premierul Nic olae Ciucă a cerut constituirea unui instrument care să monitorizeze realizarea în practică a tuturor acestor proiecte.

„Nu ne putem plânge de planuri şi proiecte, ceea ce putem să constatăm este faptul că ele suferă din punct de vedere al punerilor în aplicare. Şi atunci, vă rog să avem un instrument, la nivelul comitetului, prin care să monitorizăm evoluţia punerii în aplicare a tuturor acestor proiecte. Dvs le veţi aproba, ele sunt în coordonare la nivelul miinsterului dar aş dori foarte mult să avem coontribuţia de responsabilitate a autorităţilor locale pentru că la nivelul lor există responosabilitatea faţă de tot ceea ce se realizează în comunităţi şi atunci, stabilim, vă rpg să veniţi cu propuneri concrete, luăm decizia în comitet şi o transmitem ca atare. Totodată, este important ca pe lângă aceste programe finanţate de la bugetul de stat să avem în vedere programele, proiectele care sunt în derulare pe fonduri europene, atât de coeziune cît şi din PNRR precum şi celelalte programe care sunt finanţate de diverse instituţii cum ar fi programul derulat prin finanţare de la Banca Mondială şi care de asemenea este o oportunitate f bună care nu Are ritmul pe care noi l-am aşteptat în vederea punerii lui în practică. Acestea toate sunt elemente de monitorizare la nivelul Comitetului şi pentru măsuri concrete astfel încât să avem certitudinea că se vor îndeplini”, afirmă premierul.

Nicolae Ciucă precizează că obiectivele prioritare, în acest moment, sunt elementele de infrastructură din ministerul Educaţiei, respectiv şcolile şi celelalte clăduri în care se desfăşoară procesul de învîţământ, precum şi spitalele şi clăîdirile publice unde îşi desfăşoară activitatea un număr mare de persoane.

„Pentru că avem în acest moment priorităţile şi practic identificate o parte din fonduri, acolo unde nu vom avea resursa financiară de la fondul de rezervă va trebui să ne coordonăm cu Ministerul de Finanţe şi să identificăm soluţiile de asigurare a finanţării. Cert este că avem nevoie de prioritizare în funcţie de nivelul de risc seismic şi de asemenea să ne coordonăm cu posibilităţile financiare ale autorităţilor locale pentru că, încă o dată, este asumarea la nivelul guvernului dar în coordonare cu autorităţile locale”, încheie Ciucă..