In buzunarele a mai bine de o suta de romani se afla legitimatii de demnitar european. Legitimatii valabile, daca totul merge bine, din 1 ianuarie 2007. Tratatul de aderare agreat arata, pana la amanunt, ce inseamna si ce implica aderarea pentru cei peste o suta de viitori demnitari europeni si pentru cei 20 de milioane de viitori cetateni europeni.

Romania si Bulgaria fac parte din acelasi val de extindere cu celelalte 10 state care au aderat la 1 mai 2004", a declarat entuziast premierul Calin Popescu-Tariceanu in ziua in care Romania a spus OK Tratatului.  

La cererea statelor membre, textul Tratatului de aderare (comun pentru Romania si Bulgaria) nu poate fi facut public pana la semnare. In general, insa, el este asemanator cu cel semnat in 2004 de cele zece tari din primul val al extinderii. Surse din Ministerul Integrarii Europene ne-au declarat ca diferitele parti ale tratatului s-ar afla, in prezent, in mai multe calculatoare, in cateva mii de foldere. Zecile de capitole, anexe, declaratii, liste si protocoale sunt traduse, in paralel, la Bucuresti si la Bruxelles. In final, vor fi peste o mie de pagini, textul fiind structurat in cinci parti care acopera principii, prevederi generale, ajustarea tratatelor sau a Constitutiei, adaptarea acquis-ului, perioade de tranzitie si norme legate de implementarea Actului.

Documentul arata, de exemplu, ca in Parlamentul European (PE) vom avea 33 de parlamentari (sau 35, in cazul in care Constitutia europeana va fi adoptata pana a-tunci). De asemenea, Romania va avea 14 voturi in Consiliul UE (organism legislativ, alaturi de PE), cate un reprezentant in Curtea de Justitie a UE (institutia jurisdictionala a Comunitatii europene) si in Tribunalul de Prima Instanta, 15 mem-bri in Comitetul Economic si Social (organism consultativ), 15 in Comitetul Regiunilor ("punte" de legatura intre institutiile europene si regiunile, comunele si orasele UE), unul in Banca Europeana de Investitii (institutia financiara a UE) s.a.m.d.

Interesante vor fi Protocoalele. In Tratatul celor 10 tari care au aderat in 2004 exista, de exemplu, protocoale privind restructurarea siderurgiei in Cehia si Polonia, inchiderea unor centrale nucleare in Lituania sau Slovacia precum si unul potrivit caruia aplicarea, in Malta, a legislatiei privind avorturile nu poate fi afectata de nici o lege, directiva sau reglementare UE. 

Tratatul de aderare cuprinde, de asemenea, o multime de liste, din cele mai diferite domenii: a speciilor de plante si de animale protejate in Romania, a produselor chimice periculoase, a profesiunilor liberale si a unitatilor de invatamant care au eliberat diplome in acest sens, a aeroporturilor internationale si a punctelor de trecere a frontierei, dar si a statelor carora Romania le solicita viza. De regula, totul devine foarte interesant a-tunci cand vine vorba despre bani.

Este si cazul Tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei. Cele doua tari trebuie sa aduca importante contributii financiare. De exemplu, la Fondul de Cercetare pentru Carbune si Otel sau la capitalul subscris al Bancii Europene de Investitii (cele mai mari contributii sunt cele ale Germaniei, Frantei, Italiei si Marii Britanii, cate 26,6 miliarde de euro, in vreme ce tari ca Austria si Polonia contribuie cu cate 3,6 mld. euro, Cehia cu 1,2 miliarde, Ungaria cu 1,1 miliarde si Malta cu 73 de milioane de euro - cea mai mica astfel de contributie). 

Sunt precizate, fireste, si fondurile pe care le va primi Romania. Este vorba, de exemplu, de asa-numitele Facilitati Schengen (in cazul Poloniei sunt aproximativ 270 de milioane de euro, pentru primii trei ani ai integrarii, iar in cel al Ungariei de 150 de milioane de euro). Sau de Facilitatile cash-flow, respectiv suma alocata de UE ca sa nu avem dificultati in momentul in care incepem sa platim la bugetul Uniunii (in cazul Poloniei, in jur de 1,4 miliarde de euro in primii trei ani, iar in cel al Ungariei aproximativ 210 milioane de euro in primii trei ani).

Desi textul Tratatului privind Romania si Bulgaria este foarte asemanator cu cel al celor 10, exista si cateva deosebiri importante. Principala se refera la clauzele de salvgardare. Daca in cazul celor 10 erau trei astfel de clauze (generala, pentru Piata Interna, respectiv pentru Justitie si afaceri interne), Romania si Bulgaria mai au una, potrivit careia aderarea se poate amana cu un an, in cazul in care exista riscul ca aceste tari sa nu fie pregatite sa faca fata conditiilor de stat membru la data aderarii. Romania are parte, chiar, de un "supliment": aderarea ii poate fi amanata si cu votul majoritatii calificate a Consiliului, nefiind nevoie de unanimitate, ca in cazul Bulgariei sau ca in cazul celorlalte 10 state recent integrate.

"Acum, performanta nu se mai masoara prin numar de legi adoptate sau planuri strategice trimise la Bruxelles ci prin actiuni concrete si rezultate masurabile", se arata intr-un studiu al Societatii Academice din Romania, dat publicitatii saptamana trecuta. Este vorba, in primul rand, de indeplinirea, pana la jumatatea lunii martie, a celor 11 conditii stabilite la incheierea negocierilor capitolelor Justitie si Afaceri Interne, respectiv Concurenta. "Iar aceste masuri sunt doar inceputul; exista numeroase restante din anii precedenti in materie de reforma economica si administrativa ce trebuie recuperate urgent, pe cat posibil chiar in anul 2005", se mai arata in raportul SAR. Lucru de care pare constient si premierul Tariceanu: "Faptul ca procesul de elaborare a Tratatului de aderare a fost finalizat nu inseamna ca munca noastra a luat sfarsit. Dorim ca, la 1 ianuarie 2007, Romania sa fie un membru bine pregatit al UE". Vorbele premierul sunt ca la carte. De la carte la fapte - aceasta pare acum singura cale. Altfel, legitimatiile celor peste o suta de viitori demnitari europeni din Romania vor fi simple cartoane fara valoare.