Comisia de la Veneţia critică modul în care s-au comasat alegerile din România: chiar dacă procesul poate fi înţeles pentru că au fost multe procese electorale în 2024, legiferarea s-a făcut târziu şi prin ordonanţă de urgenţă. Comisia a transmis şi recomandări României.

Prin scrisoarea din 11 martie 2024, Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a solicitat avizul Comisiei de la Veneţia asupra Ordonanţei de urgenţă privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor europarlamentare din 2024 şi a alegerilor locale din 2024. Solicitarea sa a fost însoţită de o scrisoare a lui Iulian Bulai, membru al Camerei Deputaţilor din Parlamentul României şi al APCE, care punea accentul pe aspecte ale textului pe care le considera problematice.

Comisia de la Veneţia arată că „substanţa revizuirii nu contravine standardelor internaţionale”.

„În special, comasarea alegerilor locale şi a alegerilor pentru Parlamentul European poate fi justificată într-un an în care a avut loc un număr excepţional de alegeri. Intrarea în funcţie la câteva luni după alegeri este acceptabilă atât timp cât mandatul autorităţii în exerciţiu nu este prelungit”, arată Comisia în concluziile raportului.

Cu toate acestea, potrivit Comisie de la Veneţia, mai mult de patru luni este o perioadă lungă de timp: „Este posibil ca această coabitare să fi creat într-adevăr confuzie şi, eventual, tensiuni. Reducerea cerinţei privind durata de şedere este, de asemenea, acceptabilă în principiu, precum şi modificarea componenţei administraţiei electorale, care a fost inevitabilă din cauza fuziunii alegerilor”.

Comisia a mai concluzionat că stabilitatea legislaţiei electorale este o cerinţă a securităţii juridice - un aspect fundamental al statului de drept - esenţială pentru a asigura încrederea în alegeri şi „proprietatea” sistemului electoral de către un număr cât mai mare de persoane din societate. Astfel, Comsiia de la Veneţia arată că România a adoptat târziu şi prin ordonanţă de urgenţă comasarea alegerilor, iar „modificările tardive cresc riscul ca administraţia electorală şi alegătorii să nu fie familiarizaţi corect cu procedura”.

„Codul de bune practici în materie electorală prevede că elementele fundamentale ale legislaţiei electorale, în special componenţa comisiilor electorale, nu ar trebui să poată fi modificate cu mai puţin de un an înainte de alegeri. În cazul de faţă, componenţa comisiilor electorale a fost modificată prin OUG 21/2024 cu trei luni înainte de alegeri, ceea ce este foarte târziu. Această încălcare a principiului stabilităţii legislaţiei electorale se datorează în mod substanţial adoptării foarte târzii a ordonanţei. Comisia de la Veneţia reaminteşte, de asemenea, că reformele destinate utilizării în cadrul unui scrutin trebuie să aibă loc suficient de devreme pentru a permite candidaţilor şi alegătorilor să înţeleagă modificările, iar organismelor de management electoral să le înţeleagă şi să le aplice. Potrivit unor părţi interesate din România, nu a fost cazul. Comisia de la Veneţia remarcă faptul că modificările tardive cresc riscul ca administraţia electorală şi alegătorii să nu fie familiarizaţi corect cu procedura”, se mai arată în raport.

Comisia critică „recurgerea frecventă a României” la ordonanţe de urgenţă şi nu este prima dată când România primeşte o astfel de acuzaţie.

„După cum s-a remarcat deja într-o serie de avize anterioare ale Comisiei de la Veneţia, recurgerea frecventă a României la ordonanţe de urgenţă (OUG) subminează calitatea legislativă, securitatea juridică şi principiile democratice, inclusiv principiul separării puterilor. Acest lucru este deosebit de problematic în domeniul alegerilor, care sunt în centrul democraţiei. Contrar standardelor internaţionale, adoptarea OUG 21/2024 nu a fost nici consensuală, nici rezultatul unei consultări publice adecvate. Codificarea legislaţiei electorale poate contribui la evitarea revizuirilor frecvente ale legislaţiei - inclusiv a revizuirilor tardive prin ordonanţe de urgenţă -, la asigurarea exhaustivităţii şi coerenţei cadrului juridic şi, prin urmare, la îmbunătăţirea încrederii în procesul electoral”, arată Comisia.

Prin urmare, Comisia de la Veneţia recomandă autorităţilor române să se abţină în viitor de la legiferarea în materie electorală prin ordonanţe de urgenţă, cu excepţia adoptării de norme privind aspecte şi detalii tehnice. De asemenea, mai recomandă reglementarea prin lege a fuziunii alegerilor, în cazul în care această necesitate apare în viitor, cu mult timp înainte de data alegerilor respective.