„Regiunea nord-est rămâne şi în luna mai cea mai afectată de comerţul ilegal cu ţigarete, înregistrând o pondere de 37,3%, deşi s-a înregistrat o scădere semnificativă de 5,7% faţă de martie 2017. Regiunile vest şi sud-vest continuă să aibă cote ridicate ale comerţului ilicit (18,2%, respectiv 20,8%). În luna mai, cea mai substanţială creştere a pieţei ilicite se înregistrează în partea de nord-vest a ţării (plus 5,6 puncte procentuale comparativ cu martie, până la 18,7%). Din punct de vedere al provenienţei, categoria „cheap whites” deţine în continuare cea mai mare pondere (58,2%), urmată de produsele provenite din Moldova (22,4%, în scădere cu 2,1 p.p. comparativ cu martie 2017) şi Ucraina (15,7%, relativ constant). Ponderea produselor provenite din Serbia se situează la 0,6%, în creştere cu 0,5 puncte procentuale faţă de luna martie 2017”, a declarat Marian Marcu, director al companiei de cercetare Novel Research.

„De la începutul anului, autorităţile au oprit 67 milioane de ţigări de contrabandă să ajungă pe piaţă, conform datelor centralizate pe www.stopcontrabanda.ro. Raportat la dimensiunea pieţei negre din 2016, asta înseamnă circa 3% din consumul de contrabandă pentru primele 6 luni ale anului. Din păcate, în ciuda eforturilor semnificative ale autorităţilor, contrabandiştii reuşesc să găsească metode prin care să-şi aducă produsele pe piaţă, fără să plătească vreo taxă şi fără să ţină cont de cine sunt cumpărătorii lor”, a declarat Ileana Dumitru, director legal & external affairs, BAT Romania.

 „Notăm cea mai importantă scădere a comerţului ilegal cu ţigarete în nord-estul ţării, acolo unde s-a desfăşurat, în parteneriat cu Poliţia şi Poliţia de Frontieră, campania iniţiată de JTI: „Contrabanda, o modă care te prinde. De la 2 la 7 ani”.  Aceasta scădere este compensată, însă, de o creştere în procent aproape similar în zona nord- vest. Pentru ca piaţa neagră să scadă semnificativ, la nivel naţional, este nevoie în continuare de o colaborare strânsă între instituţiile statului şi mediul de afaceri. Aşa cum am menţionat în mai multe rânduri, în condiţiile în care echipele mobile nu sunt suficiente, iar scannerele din punctele vamale sunt nefuncţionale din cauza nealocării de fonduri pentru mentenanţă, situaţie semnalată recent şi de ANAF, câinii special instruiţi pentru depistarea ţigaretelor ilegale rămân cel mai eficient mijloc de luptă împotriva contrabandei. Echipele canine sunt foarte eficiente şi au un rol important în prevenirea comerţului ilicit. JTI a donat Vămii romane, începând din 2010, circa 40 de câini, asigurând totodată suport logistic pentru trainingul echipelor canine. Salutăm recentul acord al ANAF pentru continuarea programului de înnoire şi formare a acestor echipe, JTI fiind gata să sprijine înlocuirea celor 12 câini care se vor pensiona anul acesta. De asemenea, ne bucurăm să putem contribui la combaterea fenomenului pe ambele maluri ale Prutului, JTI urmând să doneze autorităţii vamale din Moldova, alături de o serie de echipamente specifice, şi patru câini pentru combaterea contrabandei. Vom pune şi pe viitor la dispoziţia autorităţilor experienţa şi resursele noastre, aşa cum am făcut-o din anul 2005 încoace, când am semnat primul Protocol de colaborare cu ANAF, în scopul combaterii pieţei negre”, a declarat Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.

 „Lupta împotriva comerţului ilicit este una dintre priorităţile Philip Morris International, un exemplu în acest sens fiind programul PMI Impact, lansat anul trecut. Acesta este o iniţiativă globală, de acordare de fonduri pentru proiecte dedicate luptei împotriva contrabandei şi infracţiunilor asociate acesteia, cu un buget alocat de 100 milioane USD. 170 de organizaţii, incluzând agenţii guvernamentale, universităţi şi instituţii de cercetare, organizaţii non-guvernamentale şi entităţi private au înscris peste 200 de proiecte pentru cele trei categorii acoperite de acest program: cercetare, educaţie şi conştientizare a impactului comerţului ilicit. Înscrierile au venit din 42 de ţări, inclusiv România. Dar aceste proiecte nu pot suplini rolul autorităţilor în stoparea şi prevenirea acestui fenomen, şi, pentru ca aceste acţiuni să aibă consistenţă, reiterăm necesitatea implementării „Strategiei Naţionale pentru prevenirea şi combaterea traficului ilicit cu ţigarete 2017-2020”, iniţiată deja de către Direcţia Generală a Vămilor, precum şi asumarea acesteia de către toţi factorii implicaţi”, a precizat Alexandra Olaru, director corporate affairs, Philip Morris Romania.

„Zecile de acţiuni ale autorităţilor de aplicare a legii continuă să dea rezultate vizibile. Chiar dacă vorbim despre o scădere uşoară, este îmbucurător că trendul de reducere a comerţului ilegal se păstrează. Este nevoie însă în continuare de o comunicare bună între mediul de afaceri şi autorităţile statului, în vederea unei informări cât mai exacte asupra caracteristicilor unei pieţe care plăteşte anual peste trei miliarde de euro la buget, pentru a preveni situaţii ca cea generată de întârzierea transpunerii Directivei tutunului. Circa 70.000 de comercianţi au achiziţionat produse pe care nu le-au mai putut vinde din data de 20 mai, fiind pasibili de amenzi de până la 100.000 lei. Pentru produsele în curs de retragere, care urmează să fie distruse, producătorii vor solicita returnarea accizelor plătite la buget. Nu se pot recupera însă costurile de producţie, taxa de viciu, contribuţia pentru sport, preţul timbrelor, costurile de retragere, depozitare, transport şi distrugere etc. Ceea ce înseamnă pierderi şi pentru producători, şi pentru stat. Pe de alta parte, este îmbucurătoare receptivitatea Ministerului Finanţelor la semnalele industriei, concretizată în modificarea poziţiei Executivului faţă de OUG 54/2010, a cărei abrogare ar fi dus la reinstituirea regimului nereglementat al magazinelor Duty Free şi la creşterea contrabandei”, a declarat Adrian Pirau, director comercial, Imperial Tobacco Romania.

Conform unui comunicat de presă, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), prin Direcţia Generală a Vămilor, a declanşat „Operaţiunea Scut III" pentru combaterea traficului ilicit la frontierele U.E. „În perioada 20 mai 2017 – 20 iunie 2017 au fost intensificate controalele la frontieră, controalele în trafic, pieţe, târguri şi oboare, în vederea eliminării ţigaretelor provenite din trafic ilicit. În urma acestor controale, echipele mobile şi echipele canine din cadrul Direcţiei Generale a Vămilor împreuna cu inspectorii vamali din cadrul direcţiilor regionale vamale Braşov, Craiova, Cluj, Galaţi, Iaşi, Timişoara, au întocmit 148 procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor aplicând amenzi în valoare totală de 806.300 lei şi trei sesizări penale. Au confiscat 1.545.451 bucăţi ţigarete, 512 litri alcool, nouă autoturisme şi alte bunuri în valoare de 239.108 lei".

Producătorii de ţigarete consideră că, pentru reducerea contrabandei în continuare, sunt necesare mai multe schimbări legislative pe care, împreună cu autorităţile de aplicare a legii, le solicită de ani de zile. Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, este necesară clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria şi Bulgaria, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona de competenţă a acestora – pieţe, oboare, staţii de metrou.

Sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după cel petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa trei miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă aproape 2% din PIB, ceea ce înseamnă echivalentul bugetului destinat Apărării.