Micile state insulare, deja afectate de furtunile oceanice din ce în ce mai violente şi de creşterea nivelului mării, au cerut companiilor petroliere să plătească din profiturile lor uriaşe din ultima vreme, în timp ce statele africane în curs de dezvoltare au solicitat mai multe fonduri internaţionale pentru adaptare.

"Industria petrolului şi a gazelor naturale continuă să obţină zilnic profituri de aproape 3 miliarde de dolari americani", a declarat Gaston Browne, prim-ministrul din Antigua, care a luat cuvântul la conferinţă în numele Alianţei Micilor State Insulare. "Este timpul ca aceste companii să fie obligate să plătească o taxă globală pe carbon pe profiturile lor, ca sursă de finanţare pentru pierderi şi daune", a spus el. "În timp ce ele profită, planeta arde".

Nikenike Vurobaravu, preşedintele naţiunii insulare Vanuatu, a declarat că doreşte ca Curtea Internaţională de Justiţie să contribuie la garantarea faptului că drepturile generaţiilor viitoare nu sunt încălcate de naţiunile care rămân în urmă în ceea ce priveşte schimbările climatice.

Comentariile au reflectat tensiunea din cadrul negocierilor internaţionale privind clima dintre statele bogate şi cele sărace, în timp ce delegaţii au participat la a doua zi a conferinţei ONU de două săptămâni din oraşul balnear Sharm el-Sheikh.

Ţările occidentale bogate tind să fie cei mai vocali susţinători ai reducerii emisiilor, dar sunt, de asemenea, cele care au contribuit cel mai mult la emisiile de gaze cu efect de seră după mai mult de un secol de industrializare bazată pe combustibili fosili.

Profiturile multimiliardare ale industriei petroliere de la invazia Rusiei în Ucraina în februarie - care a agitat pieţele şi a perturbat aprovizionarea - au înfuriat, de asemenea, guvernele din întreaga lume preocupate de schimbările climatice şi de inflaţia galopantă.

Preşedintele SUA, Joe Biden, a declarat luna aceasta că industria se lăfăie în "profituri de război" şi a propus o taxă pe profituri excepţionale, o idee care are puţine şanse să treacă de un Congres divizat. Regatul Unit a impus deja o taxă pe profiturile excepţionale producătorilor de petrol, veniturile fiind destinate să acopere costurile energetice ale gospodăriilor.

Dar unele ţări prezente la conferinţă au fost mai degrabă dispuse să îşi îndrepte frustrarea către guvernele bogate, nu către companii.

Preşedintele Senegalului, Macky Sall, a declarat în cadrul conferinţei că ţările sărace în curs de dezvoltare din Africa au nevoie de o finanţare mai mare din partea naţiunilor bogate pentru adaptarea la agravarea schimbărilor climatice şi că va rezista apelurilor pentru o renunţare imediată la combustibilii fosili. "Să fim clari, suntem în favoarea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Dar noi, africanii, nu putem accepta ca interesele noastre vitale să fie ignorate", a declarat el.

Trimisul special al Chinei pentru climă, Xie Zhenhua, a declarat marţi că Beijingul s-a angajat să ajungă la neutralitatea emisiilor de carbon şi a considerat că multilateralismul şi cooperarea sunt esenţiale pentru rezolvarea schimbărilor climatice globale. "Indiferent cât de mult se schimbă mediul extern şi indiferent de câte provocări ne confruntăm, China are o hotărâre fermă de a atinge această viziune a neutralităţii emisiilor de dioxid de carbon", le-a spus el delegaţilor.

Gazdele discuţiilor COP27 privind clima au lansat marţi un plan global pentru a ajuta cele mai sărace comunităţi din lume să facă faţă impactului încălzirii globale, care include obiective pentru agricultură durabilă, refacerea mangrovelor pentru a reduce inundaţiile de coastă şi accesul la sobe de gătit curate.

Între timp, şefa Organizaţiei Mondiale a Comerţului a declarat pentru Reuters că intenţionează să relanseze negocierile privind un acord comercial global de mediu, ca parte a eforturilor de a conferi organismului de supraveghere a comerţului un rol mai important în combaterea schimbărilor climatice.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat delegaţilor conferinţei, într-un mesaj video, că invazia Rusiei în Ucraina a distras atenţia guvernelor lumii de la eforturile de combatere a schimbărilor climatice şi a stimulat cererea de cărbune.

"Nu poate exista o politică climatică eficientă fără pace", a spus el.

Zeci de alţi şefi de stat şi de guvern au luat cuvântul luni şi marţi, dar mulţi dintre cei mai mari poluatori ai lumii - inclusiv Statele Unite şi India - nu au urcat încă pe podium.

Biden va sosi abia vineri - după alegerile de la jumătatea mandatului de marţi din Statele Unite - dar delegaţia sa şi-a deschis marţi pavilionul la sediul COP27, iar trimisul special John Kerry a făcut turul.

Gazda conferinţei, Egiptul, s-a confruntat cu presiuni din cauza încarcerării bloggerului egipteano-britanic Alaa Abd el-Fattah, care a devenit proeminent în timpul revoltei populare egiptene din 2011, dar care a fost deţinut în cea mai mare parte a timpului de atunci şi se află acum în greva foamei.

Guvernul preşedintelui egiptean Abdel Fattah al-Sisi a ajuns la putere după ce a condus răsturnarea în 2013 a primului lider egiptean ales în mod democratic, şi a atras critici în domeniul drepturilor omului după represiunile sângeroase ulterioare împotriva protestatarilor şi detenţia disidenţilor.

Guvernul său a sperat că găzduirea conferinţei COP27 îi va oferi o injecţie de legitimitate internaţională într-o perioadă în care economia se confruntă cu dificultăţi.