O ţară în faliment unde oamenii suferă din cauza lipsei alimentelor, a medicamentelor, a apei şi a curentul electric. Preţurile se dublează o data la câteva zile, violenţele şi jafurile s-au înmulţit, sunt mari proteste de stradă, iar oameni disperaţi au început să-şi facă singuri ceea ce ei numesc dreptate. Cum şi de ce s-a ajuns la colaps economic şi dezastru umanitar în statul cu cele mai mari rezerve de petrol din lume?

70 la sută din cei 29 de milioane de venezueleni nu-l mai vor pe Nicolas Maduro ca preşedinte, arată ultimele sondaje de opinie din Venezuela. Oamenii îl consideră, alături de guvernul său socialist, vinovat de dezastrul din ţară, la fel ca şi opoziţia care cere revocarea lui din funcţie prin referendum.

Pe de altă parte, preşedintele Maduro consideră că vinovaţi de criză ar fi elita business-ului şi forţele de dreapta din ţară, guvernele străine ostile, unele state din OPEC sau seceta din acest an şi a declarat stare de urgenţă pentru a combate războiul economic împotriva Venezuelei, ameninţând că va naţionaliza toate companiile străine, care spune el, sufocă economia.

Recent, preşedintele Venezuelei Nicolas Maduro a declarat zilele de vineri din aprilie şi mai zile libere în încercarea de a economisi electricitate în condiţiile în care seceta prelungită cu care se confruntă ţara împinge nivelul de apă la un prag critic la centralele hidroelectrice, relatează Bloomberg. Potrivit lui Maduro, măsurile vor include solicitarea ca marii consumatori cum ar fi mallurile şi hotelurile să-şi genereze propria electricitate timp de nouă ore pe zi. Industriilor grele din ţară li se va cere să-şi scadă consumul cu 20%. Nu este clar deocamdată dacă noua săptămână de patru zile lucrătoare va fi valabilă numai pentru angajaţii sectorului public sau şi pentru cei din sectorul privat. „Acest plan pentru 60 de zile va permite ţării să treacă de cea mai dificilă perioadă, cu cele mai mari riscuri”, a declarat Maduro. „Cer familiilor, tinerilor, să se alăture planului cu disciplină, conştiinţă pentru a face faţă acestei situaţii extreme” generate de secetă.

Cândva una dintre cele mai bogate şi mai sigure din America Latină, acum Venezuela stă cel mai prost din lume în privinţa creşterii economice, la fel şi la inflaţie, şi are a noua cea mai mare rată a şomajului. Are a doua cea mai mare rată a criminalităţii din lume, mortalitatea infantilă în spitalele publice care a crescut de 100 de ori în ultimii patru ani, o parte din angajatii statului lucrează doar câte doua zile pe săptămâna, pentru ca nu exista bani pentru salarii, iar şcolile funcţioneaza după un orar redus. În plus, moneda ţării, bolivarul venezuelean, a pierdut 99% din valoare de la începutul anului 2012. Este tabloul complet al colapsului social şi economic reflectat şi de ultimului raport al Fondului Monetar Internaţional.

Scăderea masivă a preţului barilului de petrol face tot mai mulţi investitori să mizeze pe intrarea în default a Venezuelei, având în vedere datoria colosala de 120 de miliarde de dolair pe care o are de achitat. Aceasta ar adânci şi mai tare lupta pentru rezerva de petrol a ţării şi va avea un impact major asupra crizei economice şi politice, scrie Wall Street Journal.

Venezuela se confruntă cu cea mai mare cădere economică de la obţinerea independenţei faţă de Spania. Cu toate acestea, guvernul a reuşit să plătească la timp fiecare tranşă din datoria externă. Cel puţin până acum.