Miniştrii de Finanţe din zona euro urmează să analizeze miercuri ultima propunere a Greciei, la câteva ore după expirarea planului internaţional de salvare a ţării fără să se ajungă la un acord, întrerupând o finanţare considerată vitală şi adâncind temeri cu privire la o eventuală ieşire din zona euro.

Prin incapacitatea de a rambursa aproximativ 1,6 miliarde de euro Fondului Monetar Internaţional (FMI), Grecia a devenit prima ţară dezvoltată care înregistrează arierate la plăţile către Fond. Ultima ţară aflată în această situaţie a fost Zimbabwe, în 2001.

Teleconferinţa miniştrilor de Finanţe din zona euro de miercuri urmează să aibă loc după ce miniştrii au anunţat marţi seara târziu că nu se poate ajunge la un acord privind o prelungire a planului de salvare a Greciei înainte ca aceasta să expire la miezul nopţii de marţi spre miercuri.

"Ar fi o nebunie să extindem programul", a declarat marţi seara ministrul olandez al Finanţelor Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrupului. "Deci acest lucru nu poate avea loc şi nu va avea loc", a spus el.

Liderii greci au prezentat un posibil al treilea plan de salvare, în contextul în care se confruntă cu consecinţele închiderii, săptămâna aceasta, a băncilor şi bursei.

Cozi lungi s-au format după ce Guvernul a ordonat deschiderea a 1.000 de sucursale, în întreaga ţară, miercuri, pentru a ajuta pensionarii fără carduri bancare să încaseze din cecuri de pensii o sumă maximă de 120 de euro. Bătrânii au fost afectaţi deosebit de puternic, în contextul în care până marţi după-amiaza erau neplătite zeci de mii de pensii.

Expirarea planului internaţional de salvare a avut loc după un weekend tensionat, în timpul căruia premierul Alexis Tsipras a anunţat că va supune unui referendum, duminică, o propunere a creditorilor internaţionali ai Greciei şi i-a îndemnat pe greci să o respingă, votând "nu".

Anunţul a sporit temerile că ţara ar putea ieşi curând din zona euro, iar grecii s-au grăbit să retragă bani din bănci, determinând Guvernul să închidă băncile, luni, şi să impună restricţii asupra tranzacţiilor bancare pentru o perioadă de cel puţin o săptămână. Grecii pot retrage în prezent de la bancomat maximum 60 de euro pe zi şi nu pot trimite bani în străinătate sau efectua plăţi internaţionale fără o autorizare specială.

Însă vicepremierul Yannis Dragasakis a sugerat marţi seara, în mod surprinzător, că Guvernul ar putea să fie deschis unei anulări a referendumului, afirmând că este vorba despre o decizie politică.

Guvernul a decis referendumul, a declarat el pentru televiziunea de stat, "şi poate lua o decizie şi cu privire la altceva". Însă era neclar cum ar fi posibilă anularea referendumului, după ce a fost aprobat deja de către Parlament.

Datoria suverană a Greciei, a cărei economie se află pe marginea prăpastiei, a fost retrogradată se două ori în două zile. Agenţia Fitch a introdus-o marţi în categoria speculativă, cu doar o treaptă deasupra nivelului în care consideră inevitabil un default.

Agenţia a anunţat că eşecul negocierilor "a crescut semnificativ riscul ca Grecia să nu-şi poată onora obligaţiile privind datoria în lunile următoare, inclusiv obligaţiunile deţinute de sectorul privat".

Fitch a anunţat că de-acum consideră "probabil" un default al datoriei private.

Pe pieţele internaţionale, acţiunile au crescut uşor, miercuri, în Japonia şi la Hong Kong, în contextul în care investitorii urmăresc următorul pas după ce Grecia a intrat în întârziere în privinţa plăţilor către FMI.

"Pieţele internaţionale par că au găsit un nivel la care să aştepte să vadă care sunt următoarele evoluţii în criza datoriei Greciei. Eşecul Greciei de a efectua plăţi la termen către FMI pare că a fost deplin anticipată de pieţe. Cu excepţia unor situaţii necunoscute, următorul eveniment critic pentru pieţe va fi rezultatul referendumului de duminică", este de părere Ric Spooner, analist de piaţă-şef la CMC Markets.

Criza financiară greacă a atins un stadiu critic după ce Guvernul de extremă stânga, ales în ianuarie în baza promisiunii de a pune capăt măsurilor de austeritate pe care dă vina pentru o recesiune economică acută, nu a reuşit să se pună de acord asupra unui pachet de tăieri a cheltuielilor şi unor reforme cerute de către creditori în schimbul accesului la restul de 7,2 miliarde de euro din planul de salvare.

Speranţele ajungerii la un acord au crescut după ce partea greacă a anunţat că a prezentat o nouă propunere, marţi după-amiaza, iar cei 19 miniştri de Finanţe din zona euro au organizat o teleconferinţă pentru a o discuta.

Însă aceste speranţe au fost spulberate rapid.

Cancelarul german Angela Merkel a declarat că respinge orice noi negocieri cu Grecia înainte de referendumul de duminică privind acceptatea sau nu a solicitărilor creditorilor cu privire la reformarea bugetului.

"Până când nu are loc referendumul planificat nu vom negocia nimic nou", a declarat Merkel, citată de DPA.

Ultima ofertă a Greciei implică o propunere vizând recurgerea la fondurile de salvare ale Europei - aşa-numitul Mecanism European de Stabilitate (MES), un fond creat după adoptarea programelor de salvare a Greciei cu scopul de a ajuta state aflate în dificultate.

Biroul lui Tsipras a anunţat că propunerea vizează "acoperirrea completă a nevoilor de finanţare (ale Greciei) simultan cu restructurarea datoriei sale", fără să ofere alte detalii.

Dijsselbloem a declarat că miniştrii Finanţelor vor "studia această cerere" şi că vor organiza altă teleconferinţă miercuri.

Vicepremierul grec Dragasakis a apreciat că noua propunere "micşorează diferenţele şi mai mult".

"Facem un efort suplimentar", a spus el. "Sunt şase puncte în care poate fi făcut acest efort. Nu vreau să intru în detalii. Dar include probleme referitoare la pensii şi muncă", a adăugat el.

Oficiali europeni şi partide elene de opoziţie au afirmat categoric că un vot "nu" duminică va însemna ca Grecia să părăsească zona euro şi, posibil, UE.

Guvernul afirmă că este vorba doar despre "alarmism" şi că o respingere a solicitărilor creditorilor va însemna doar că ţara se va plasa într-o poziţie mai bună de negociere.

Peste 10.000 de persoane din tabăra "da" s-au adunat la Atena, în faţa sediului Parlamentului, în pofida unei furtuni, şi au scandat "Europa! Europa!".

"Nu ştiu dacă vom obţine un acord. Dar trebuie să facem presiuni asupra lor să fie rezonabili", a declarat Sofia Matthaiou, din Atena. "Creditorii trebuie să-şi revizuiască şi ei poziţia", a adăugat ea.

Mitingul a avut loc la o zi după ce mii susţinători ai Guvernului, din tabăra "nu", au participat la o demonstraţie similară.