Înainte de pandemie, termenul de city-break intrase atât de bine în vocabularul călătorilor încât părea prezent aici de când lumea, deşi de fapt ultimii 3-4 ani au fost cei care au popularizat atât de tare acest tip de vacanţă de 2-3 zile într-un oraş străin. Cursele dese şi la preţuri mici ale companiilor aeriene de tip low-cost au fost principalul “vinovat” pentru faptul că, o dată pe lună sau poate ceva mai rar, cuplurile sau grupurile de prieteni ori chiar familii întregi se urcau la bord cu doar un rucsac având în minte o cină la Roma, o cafea la Paris sau o plimbare la Londra. Preţul unui bilet, dacă era cumpărat din timp, ajungea uneori chiar la sub 100 de lei, mai puţin decât ar fi costat un bilet de tren prin ţară. Unde mai pui că şi ajungeai mai repede.

Recunosc, am fost şi sunt în continuare mare fan al city-break-urilor şi mai ales al biletelor de avion ieftine cu care am văzut aproape toată Europa şi chiar lumea. Una dintre activităţile mele preferate de timp liber era să caut oferte la bilete de avion. Aşa cum lumea se uită la fotbal sau la seriale, eu mă uitam după promoţiile companiilor aeriene. Şi am făcut asta până în februarie 2020. În martie, la jumătatea lunii, am avut ultimul zbor.

Pandemia a pus în cui pentru cei mai mulţi oameni pofta de a călători. De fapt, e greşit să spun că le-a pus pofta-n cui pentru că ea există încă. Nu poţi să le iei oamenilor una dintre activităţile preferate şi să te aştepţi să nu îşi mai dorească să facă asta. Ba din contră, îşi doresc mai mult ca niciodată şi toate studiile arată că atunci când va fi posibil, avioanele vor fi iar pline iar biletele se vor tranzacţiona din nou ca acţiunile la bursă. Acum, doar curajoşii cumpără astfel de bilete şi doar „nebunii” pleacă pe bune în destinaţii mai apropiate sau mai îndepărtate care se pot închide peste noapte. Şi totuşi, pe călători nu-i poţi ţine în casă. Vacanţele nu dispar, ele se schimbă.

Şi astfel, pandemia a schimbat conceptul-vedetă al călătoriilor care în 2020 a devenit din city-break, rural-break. Ce înseamnă asta? În România cel puţin, vacanţele anului 2020 au stat sub auspiciul câtorva concepte: siguranţă, izolare şi autentic. Astfel, oamenii au căutat locuri unde să nu existe aglomeraţie, unde să fie respectate protocoalele sanitare şi unde peisajul şi locul să încânte. Norocul face că România este cunoscută pentru zona sa rurală. Mai bine de 50% din populaţie încă locuieşte la sat (cea mai mare pondere din Europa).

Şi tot aici s-au dezvoltat o serie de pensiuni şi cazări – poate deja câteva sute de astfel de unităţi – la standarde şi la preţuri demne de Vestul Europei. Aceste destinaţii în sate precum Cund (jud. Mureş), Măgura (Braşov) ori Zăbala (Covasna) au fost nu doar căutate în acest an, dar când vremea era frumoasă gradul de ocupare era de 100%. Şi să vrei şi nu găseai unde să te cazezi.

Aceste cabane, castele, conace sau pensiuni sunt doar punctul de plecare către drumeţii pe dealuri şi munţi, către plimbări prin sate tradiţionale sau către un picnic ori o degustare de vin la iarbă verde. Cert e că România e o ţară suficient de întinsă cât să găzduiască toţi aceşti călători fără să se aglomereze. Zic asta pentru că în 2020 nu ne-am dorit aglomeraţie.În mod normal, tot la satele din România se organizau brunch-uri tradiţionale sau drumeţii cu zeci sau chiar 100 de oameni. Dar asta pare acum din altă eră.

Acest tip de turism rural, care există în alte ţări şi este chiar bine pus la punct, ar putea fi un motor pentru dezvoltarea viitoare a turismului românesc care până acum a fost un fel de unicorn. Toţi îi vedeau potenţialul, dar el de fapt nu şi l-a atins niciodată.

Publicaţiile străine de specialitate au inclus Transilvania, Delta Dunării sau chiar România toată pe lista de destinaţii ce trebuie văzute, dar numărul turiştilor străini nu a ajuns nici măcar la 3 milioane pe an în vremurile bune, pre-pandemie. A fost nevoie poate ca românii să îşi descopere primii ţara ca să vine apoi şi alţii. Cine ştie? Cert e că înainte de pandemie mulţi (cu mine în frunte) luau drumul străinătăţii şi lăsau România pentru când or să fie autostrăzi, condiţii ca în Occident sau pentru la bătrâneţe.

Va schimba pandemia viitorul turismului românesc?

„Turismul se va aşeza pe o nouă şină pentru că românii vor descoperi mai mult România şi o să descopere mai mult turismul de bună calitate pe care România îl poate promova. Dacă la schi şi la litoral nu suntem campioni, în schimb, la turismul de nişă, ecoturismul, suntem“, preciza recent Dragoş Anastasiu, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din turism. El mai spunea că România poate primi 10 milioane de vizitatori de peste hotare şi pariul său era fix pe acest tip de turism rural.

Ei bine, poate chiar a făcut şi pandemia ceva bun şi a ridicat la rang de trend rural-break-ul. Rămâne de văzut dacă a fost doar un trend pasager sau e una dintre acele tendinţe „evergreen” cam ca micuţa rochie neagră. Nu există garderobă completă fără ea.