"In economia Romaniei nu exista acel lucru care se cheama strategie de interes national. Daca o strategie a fost o data facuta bine, cu girul specialistilor internationali, ar fi normal ca ea sa fie implementata pana la virgula, indiferent de schimbarile guvernamentale care pot interveni intre timp." Jean Constantinescu este unul dintre specialistii din energie care a urmarit indeaproape evolutia sectorului energetic din Romania.

A vazut an de an cum productia romaneasca de energie cu care Romania a pornit in 1990 a ramas aceeasi, singura crestere venind din reactoarele de la Cernavoda. In paralel, insa, companii precum Termoelectrica sau Compania Nationala a Huilei au avut nevoie an de an de subventii de ordinul milioanelor de euro, cum complexele energetice din Oltenia au intrat intr-o numaratoare inversa care s-ar putea termina cu inchiderea lor din cauza ca nu respecta normele de mediu, dar si cum rigiditatea statului in ce priveste privatizarile productiei sau noile investitii s-a dublat de reticenta fata de investitiile straine in sector.

Astfel, statul a incheiat de aproape doi ani parteneriate public-private in valoare de 2 miliarde de euro cu companii internationale pentru realizarea a trei noi centrale, doua pe gaz si una pe carbuni. Aceste parteneriate insa nu au reusit sa treaca de stadiul de studii de fezabilitate. La Braila, Termoelectrica, Enel (Italia) si E.ON (Germania) aveau in plan o centrala pe carbuni de 800 MW; la Galati, CEZ in parteneriat cu statul roman ar trebui sa faca o centrala pe gaz, iar Termoelectrica alaturi de GDF SUEZ avea un proiect de 400 MW la Borzesti.

Insa ultimele declaratii ale ministrului economiei Adriean Videanu arata ca Termoelectrica ar putea sa intre in faliment. "Daca aceste proiecte in parteneriat public privat ar fi pornit, probabil Termoelectrica s-ar mai fi echilibrat si nu s-ar fi ajuns la discutia asta", considera companiile implicate in cele trei proiecte, companii de altfel foarte interesate de a avea propria productie in Romania, dupa ce probleme cum e cea a "baietilor destepti", care au cumparat productia ieftina din Romania pentru mai multi ani, fac piata libera locala destul de necompetitiva.