Bancile  cu rating mai slab arata ca nu au forta financiara, iar in viitor aceste institutii fie vor fuziona, fie vor fi preluate", spunea la sfarsitul lunii iunie guvernatorul BNR Mugur Isarescu in alocutiunea sa de la seminarul "Grecia, Bulgaria si Romania Business & Investment Summit". Cele 22 de banci cu o cota de piata individuala de sub 1% aveau la sfarsitul lunii august o cota reunita de 7,7 procente, diferenta de 92,3% fiind adjudecata de celelalte 27 de banci din sistem, potrivit statisticilor BNR. In opinia analistului financiar Bogdan Baltazar, in Romania vor mai ramane in anii de dupa integrare doar aproximativ 20 de banci. "O parte dintre bancile care au cote de piata de pana la 0,6% vor fi comasate, iar altele vor muri de moarte buna", spune acesta.

Pe de alta parte, exemplul statelor integrate in Uniunea Europeana in valul 2004 arata o intensificare a competitiei in sectorul bancar pe fondul unor fuziuni si achizitii care i-au avut ca artizani pe jucatorii cu greutate din piata, fara a se putea vorbi, insa, despre o diminuare drastica a numarului de banci. Alti bancheri, inclusiv din randul institutiilor financiare amenintate de "tavalugul integrarii", nu exclud o eventuala reducere a numarului de banci, insa adauga ca aceasta ipoteza poate fi luata in calcul in contextul actual de consolidare a sistemului bancar a-tat la nivel national, cat si international.

Miscarile de achizitie din ultimele noua luni a  pachetului majoritar al  bancilor Eurom, Daewoo, Mindbank sau Romexterra de catre grupurile Leumi Bank, C.R.Firenze, Banca Agricola a Greciei si MKB sunt tot atatea dovezi ale interesului pentru consolidarea  pozitiilor. Interes confirmat si de catre presedintele HVB Banca pentru Locuinte, Petre Tulin, in opinia caruia aceasta tendinta va capata amploare odata cu integrarea. Totusi, actionarii bancilor mici prevad cresteri organice si concentrarea activitatii pe segmente de nisa, ideea de vanzare a pachetelor majoritare sau fuziune nefiind luata in calcul. Fapt explicabil in conditiile in care peste 95% din bancile mici care opereaza in Romania au apartenenta la grupuri financiare internationale, precum Raiffeisen, San Paolo IMI, Leumi Bank sau C.R.Firenze.

Practic, sistemul bancar din Romania este dominat de institutii financiare cu actionariat strain, care detin impreuna (inclusiv Banca Comerciala Romana) aproximativ 88% din totalul activelor, care s-au cifrat in 2005 la 34,85 miliarde de euro. Iar analistii NBG Bank estimeaza ca, dupa finalizarea privatizarii CEC, ponderea activelor bancare detinute de bancile straine va creste la circa 92%.

Practic, cu exceptia Bancii Comerciale Carpatica, a Libra Bank, a Bancii Transilvania - care nu intra insa in categoria bancilor mici, si a Casei de Economii si Consemnatiuni - pentru inca o perioada, toate celelalte banci sunt detinute in pondere majoritara de catre grupuri bancare internationale puternice. Cum CEC se afla pe ultima suta de metri inainte de vanzarea catre OTP Bank sau NBG Bank, nu e hazardant de anticipat ca cele trei banci mici ar putea deveni tinte de achizitie.

Emil Bituleanu, vicepresedinte al Libra Bank, spune ca banca se afla "in plin proces de crestere, prin forte proprii, cu sprijinul constant al actionarului New Century Holdings." Axata pe segmentul profesiilor liberale, banca a inregistrat la nivelul anului trecut pierderi de 4.570.030 RON. Pentru a deveni profitabila, Libra Bank va continua lansarea, la interval de sase luni, de produse si servicii pentru clientii existenti sau abordarea unei noi categorii de clienti din aceasta nisa. Varianta vanzarii este exclusa si de catre directorul general al Procredit Bank, Michael Kowalski, care precizeaza ca institutia pe care o reprezinta va ramane o banca de sine statatoare, cu aceiasi actionari (ProCredit Holding, Commerzbank si BERD).

Privita cu scepticism de analisti, inde-pendenta reprezinta o perspectiva si in cazul bancii Carpatica, controlata de Ilie Carabulea. Intr-o discutie de acum cateva luni cu BUSINESS Magazin, acesta marturisea ca "Banca Carpatica trebuie sa reprezinte o imagine importanta in capitalul romanesc", excluzand din start varianta unei vanzari, pentru a miza pe cartea extinderii. Cum ideea de fuziune sau achizitie este respinsa, cel putin la nivel declarativ, la momentul acesta, de catre majoritatea reprezentantilor bancilor mici, solutia ramane cresterea cu axarea pe un segment de nisa pentru cele care nu l-au abordat deja.

Dar, daca lucrurile ar sta intr-adevar asa, care ar fi alternativele marilor jucatori? Analistii preconizeaza ca procesul de consolidare a pozitiilor detinute de marii jucatori la nivel mondial va continua si in mediul bancar romanesc, iar fuziunile vor avea loc cu precadere intre banci din tari diferite. In randul noilor jucatori care se antreneaza pe tusa pentru a intra in terenul bancar romanesc se inscriu portughezii de la Millennium, care pregatesc o investitie greenfield prin deschiderea a 100 de sucursale, belgienii de la KBC si cipriotii de la Bank of Cyprus.

Grupul belgian KBC isi mentine planurile de intrare pe piata romaneasca, aceasta operatiune facand parte din programul de consolidare a retelei in regiunea central si est-europeana, potrivit programului strategic al institutiei de credit. Intrarea in Romania ar putea fi efectuata prin achizitionarea unei banci deja prezente in piata, se arata in raportul financiar al KBC. GE Money intentioneaza sa se extinda in Romania pe segmentul de retail banking pentru a-si consolida pozitia pe piata serviciilor financiare, fie prin crestere or-ganica, fie prin achizitii.

Miza cruciala pare sa fie concentrarea activitatii pe segmente de nisa, in conditiile unei cresteri organice sustinute prin investitii masive. De altfel, pe piata bancara din Romania activeaza o serie de banci cu activitate de nisa, vezi bancile de creditare a IMM-urilor - ProCredit Bank, Mindbank, bancile de creditare in sistem locativ - HVB Banca pentru Locuinte, Raiffeisen BL -, de creditare a anumitor tipuri de profesii - Libra Bank, iar pe masura ce piata se va maturiza se asteapta o crestere a numarului lor.

Revenind la trecerea bancilor mici spre segmente de nisa, aceasta ar putea avea succes in cazul atacarii unor domenii insuficient dezvoltate, cum ar fi creditarea IMM-urilor (95% dintre intreprinderile romanesti sunt IMM-uri), a agriculturii, a anumitor tipuri de activitati profesionale, factoring, forfeting, etc. In cazul ProCredit Bank, bunaoara, Michael Kowalski estimeaza pentru anul acesta un profit net de 600.000 de euro, in conditiile in care 90 de procente din portofoliul de credite aflate in derulare sunt acordate IMM-urilor.

Constiente ca nu pot miza decat pe produse extrem de specializate, bancile cu cote de piata reduse au demarat ofensiva, cautand noi oportunitati de dezvoltare. Batalia pentru castigarea cotelor de piata se da practic pe doua fronturi: segment de clienti si ni-velul dobanzilor la credite. Cum gradul de intermediere financiara este destul de scazut in Romania, tendinta pe viitor va fi aceea de crestere a creditelor acordate. Analistii HVB - Tiriac apreciaza ca, pe termen mediu, volumul creditarii va creste anual cu o medie de 25%, o dinamica mai accentuata fiind asteptata la nivelul creditelor acordate populatiei.

Inventivitatea in materie de produse bancare este o alta conditie necesara pentru atragerea de noi clienti, bancile intrand pe piata cu o serie de produse "exotice", de genul contului curent Libra Bank destinat exclusiv pastrarii banilor destinati achizitiilor imobiliare. Identificarea unei nise de clienti, de o anumita origine, se dovedeste o activitate profitabila, exemple fiind Italo-Romena sau Leumi Bank. Banca Italo-Romena s-a axat pe comunitatea romanilor care lucreaza in Italia, pe care, practic, si-au adjudecat-o. Datele publice arata o crestere a profitului in prima jumatate a anului cu 10,4% fata de iunie 2005, atingand 3,1 mil. euro. Ramane de vazut, in cazul bancilor mici din sistem, cate vor reusi sa-si determine o nisa profitabila sau cate vor opta in cele din urma pentru transformarea actiunilor in bani lichizi prin vanzarea catre un investitor strategic.