O idee inedită lansată la finalul anului trecut de Dragoş Frumosu, preşe­dintele Sindalimenta (fe­deraţia sindicatelor din industria alimentară), ar putea revoluţiona sistemul naţional de pensii publice: orele suplimentare efectuate de angajaţi, pentru care angajatorii plătesc contribuţii la stat – inclusiv CAS, contribuţia pentru pensie –, să fie luate în considerare atunci când se stabileşte vârsta de pensionare.

Dragoş Frumosu, preşedintele Sindalimenta, federaţia sindicatelor din industria alimentară: „Sute de mii de angajaţi din industria alimentară, din construcţii, din industria auto şi din alte domenii lucrează multe ore suplimentare, pentru care plătesc la stat contribuţie la pensie. De ce să nu li se reducă şi vârsta de pensionare dacă tot plătesc contribuţie la pensie?“.

O idee inedită lansată la finalul anului trecut de Dragoş Frumosu, preşe­dintele Sindalimenta (fe­deraţia sindicatelor din industria alimentară), ar putea revoluţiona sistemul naţional de pensii publice: orele suplimentare efectuate de angajaţi, pentru care angajatorii plătesc contribuţii la stat – inclusiv CAS, contribuţia pentru pensie –, să fie luate în considerare atunci când se stabileşte vârsta de pensionare.

„În industria alimentară sunt multe domenii cu activitate sezonieră, unde se fac multe ore suplimentare. Spre exemplu: berea şi băuturile răcoritoare au trei-patru luni pe an o capacitate de producţie suplimentară, în sectorul legumelor şi fructelor sunt două-trei luni de forţă la recoltare şi procesare, în panificaţie şi în industria cărnii în perioada sărbătorilor există o capacitate de producţie mai mare. Din totalul celor 170- 180 de mii de angajaţi din industria alimentară, cât sunt în statistici, eu estimez că cel puţin jumătate sunt în această situaţie în care fac muncă suplimentară şi noi am propus ca această muncă suplimentară să fie luată în calcul atunci când se calculează vechimea pentru pensie“, a explicat pentru ZF Dragoş Frumosu, preşedintele Sindalimenta.

Conform Codului muncii, munca suplimentară se poate compensa fie prin ore libere plătite în următoarele 90 de zile de la efectuarea acesteia, fie prin acordarea unui spor la salariu, corespunzător duratei muncii suplimentare.

„Dacă societatea nu poate să îmi dea timp liber corespunzător pentru că are activitate, atunci îmi plăteşte orele suplimentare, iar eu, pentru orele suplimentare, plătesc toate taxele statului român exact cum plătesc la salarii. Or, în condiţiile în care eu pentru orele suplimentare plătesc aceste taxe, de ce să nu se ia în calcul şi timpul de muncă pentru pensie? Eu fac orele suplimentare peste cele opt ore de muncă legale, iar pentru aceste ore efortul fizic al angajaţilor trebuie luat în calcul. Sute de mii de angajaţi din industria alimentară, din construcţii, din industria auto şi din alte domenii lucrează multe ore suplimentare, pentru care plătesc la stat contribuţie la pensie. De ce să nu se reducă şi vârsta de pensionare dacă tot plătesc contribuţie la pensie?“, a mai spus Dragoş Frumosu.

Potrivit legii pensiilor din 2010, vârsta standard de pensionare în prezent este de 63 de ani pentru femei şi de 65 de ani pentru bărbaţi. Pentru a obţine pensie de la stat, stagiul minim de cotizare este de 15 ani, iar stagiul complet de cotizare (care înseamnă şi o pensie mai mare) este de 35 de ani. Dacă un angajat lucrează suplimentar câte o oră pe zi timp de opt ani (1 oră x 250 de zile lucrătoare x 8 ani), atunci el va mai câştiga un an de contribuţie la pensie (şi va avea nevoie de 34 de ani de vechime pentru un stagiu complet de cotizare, nu de 35 de ani, ca acum), dacă cerinţa sindicatelor din industria alimentară de includere a orelor suplimentare în vechimea pentru pensie devine lege, potrivit unui calcul al ZF.

„Este necesară o reducere de la 65 de ani la bărbaţi, de exemplu, la 62 - 63 de ani a vârstei de pensionare pentru angajaţii care au lucrat suplimentar şi care au plătit contribuţii pentru această muncă suplimentară. Acest efort depus suplimentar trebuie recompensat, nu doar să ne ia contribuţiile, ci să ne lase să şi mai apucăm pensia“, a mai spus Frumosu.

Sindalimenta a trimis această propunere şi către Ministerul Muncii, iar într-un răspuns consultat de ZF, Marius Budăi, actualul ministru al muncii, a spus: „Situaţiile în care se reduce vârsta standard de pensionare sunt expres şi limitativ prevăzute de lege şi nu au în vedere timpul de muncă, ci condiţiile în care se desfăşoară activitatea, unde gradul de expunere la factorii de risc profesional poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale şi la comportamente riscante în activitate. Legislaţia care guvernează sistemul public de pensii din România nu cuprinde reglementări referitoare la reducerea vârstei standard de pensionare cu perioada aferentă orelor de muncă prestate suplimentar peste programul normal de lucru. (…) Apreciez că propunerile dvs. aduc atingere principiilor care stau la baza sistemului public de pensii.“, arată un fragment din răspunsul transmis de ministrul muncii Marius Budăi către preşedintele Sindalimenta.

„Cred că domnul ministru nu a înţeles despre ce e vorba sau pur şi simplu a semnat un răspuns făcut de angajaţii săi, care nu cunosc activitatea economică din industria alimentară, din construcţii sau din industria auto, unde sunt prestate foarte multe ore suplimentare. De aceea, o să îi solicităm o întâlnire“, a mai spus Dragoş Frumosu.

Într-un răspuns transmis în urma unei solicitări ZF, Inspecţia Muncii, instituţie aflată în subordinea Ministerului Muncii, care are, printre altele, rolul de a sancţiona angajatorii care nu îi recompensează pe angajaţii care muncesc suplimentar (fie cu timp liber, fie cu bani), a spus că „nu deţine informaţii privind evidenţa orelor suplimentare prestate de angajaţi“. Şi atunci, cum îi verifică şi sancţionează pe angajatorii care nu şi-au respectat obligaţiile faţă de angajaţii care au muncit suplimentar?