♦ Statul nu are drept de preempţiune în ceea ce priveşte acţiunile pe care Enel le va vinde până la finalul anului viitor din companiile pe care le deţine în România, cel puţin aşa reiese din contractele de privatizare ale firmelor cumpărate de italieni. În total, Enel are pe plan local un business de peste 9 mld. lei, 3.000 de angajaţi şi peste 3 milioane de clienţi, fiind cel mai mare distribuitor privat de energie. La începutul săptămânii, Enel a anunţat oficial că se retrage din România.

„Toate activităţile operaţio­nale ale Enel în România se desfăşoară şi vor conti­nua să se desfăşoare în mod normal, fără a afecta clienţii finali care vor beneficia în continuare de toate serviciile şi produsele cu care sunt obişnuiţi“, au comunicat ieri reprezentanţii Enel România, la o zi după ce grupul a anunţat la Milano că se va retrage de pe piaţa locală. Deşi de la nivel înalt, Francesco Starace, CEO al grupului Enel, a explicat că decizia de a ieşi din România vine pe fondul atingerii unui maxim de creştere, în urmă cu doi ani ambiţiile italienilor privind piaţa locală erau semnificative, susţinute de un plan de investiţii în energie verde de peste 2 mi­liarde de euro.

De altfel, chiar anul trecut Francesco Starace a avut o întâlnire la nivel înalt cu preşedintele Klaus Iohannis în care italienii şi-au expus planul de investiţii. La numai o lună după, România a schimbat complet cadrul de reglementare în domeniul energetic, lucru care a continuat pe tot parcursul anului 2022, astfel că în cele din urmă italienii au decis să se retragă.

Enel a fost primul mare investitor în energia din România, preluând în 2005 la pachet fostele Electrica Banat şi Dobrogea, pentru ca în 2007 grupul de utilităţi să cumpere şi Electrica Muntenia Sud, aşa-zisa perlă a coroanei Electrica, firma care asigură distribuţia de energie în România.

Potrivit contractului de privatizare a Electrica Banat şi Dobrogea, singura restricţie privind transferul acţiunilor era ca procesul să nu aibă loc mai devreme de patru ani de la semnarea tranzacţiei. Pentru Electrica Muntenia Sud, contractul este ceva mai detaliat. Astfel, transferul de acţiuni este posibil fără aplicarea dreptului de preempţiune dacă viitorul cumpărător are reşedinţa într-o ţară membră a spaţiului european, caz în care statul trebuie oricum notificat cu 28 de zile lucrătoare înainte. Pe de altă parte, “statul poate lua măsuri pentru a proteja siguranţa furnizării de energie în România, inclusiv exercitarea drepturilor sale de a preveni transferul oricăror acţiuni sau orice înstrăinare a oricăreia dintre activităţile societăţii sau a oricărei părţi din activitatea societăţii, cu condiţia ca astfel de măsuri să fie proporţionale cu obiectivul respectiv“, se arată în contractul de privatizare a fostei Electrica Muntenia Sud.

Azi, Enel deţine şase companii în România, cinci rezultate din separarea activităţilor de distribuţie a energiei de cele de furnizare din cadrul fostelor filiale Electrica, şi una care este concentrată pe zona de energie verde, Enel Green Power România, acolo unde Enel este unul dintre cei mai puternici investitori. În total, cele şase companii au avut anul trecut un business cumulat de circa 9,2 miliarde de lei, dar cu un profit net cumulat de numai 55 de milioane de lei, grupul consemnând pierderi majore pe zona de furnizare a energiei în România. În total, Enel are 3.000 de angajaţi în România.

Exit-ul Enel vine în contextul în care în ultima perioadă România a pierdut nume grele din energie, printre ele numărându-se cehii de CEZ şi americanii de la ExxonMobil. Astfel, România, Peru, Argentina şi Rusia sunt ţările din care Enel va face un exit până la finalul anului 2023, ieşirea din Rusia fiind programată pentru finalul acestui an. Anunţul oficial făcut Enel vine după ce au existat mai multe zvonuri legate de poziţia grupului faţă de piaţa locală. Mai departe, grupul va investi 37 de miliarde de euro în şase pieţe cheie: Italia, Spania, USA, Brazilia, Chile şi Columbia. Niciun ban nu mai ajunge în România.

Dincolo de contextul internaţional care i-a obligat pe italieni la o regândire radicală a businessului, propriile cifre îi împingeau la o reorganizare.

Astfel, prin programul  masiv de vânzare de active, Enel încearcă să îşi reducă datoria până la un nivel de 51-52 de miliarde de euro în anul 2023, de la nivelul de 69 de miliarde de euro pe care îl are acum. Zvonurile legate de un posibil exit al Enel au început în urmă cu circa trei ani, dar în noiembrie 2020 grupul şi-a reconfirmat poziţia în ceea ce priveşte piaţa din România printr-un plan masiv de investiţii. Anul trecut şi ce a urmat anul acesta pe partea de reglementare a însemnat însă o lovitură pentru furnizorii de energie. În ultimul raport în care România este evidenţiată distinct printre ţările în care Enel este prezent, cel pentru primul semestru din acest an, este vizibil că italienii şi-au redus investiţiile cu aproape 40% pe fondul deteriorării profitabilităţii operaţionale. Enel a terminat primul semestru din 2022 cu o pierdere de 115 mil. euro, faţă de un câştig de 45 mil. euro, strict pe zona de vânzare a energiei. Pe partea de distribuţie, acolo unde chiar reţeaua admi­nistrată are costuri proprii pentru energia consumată, pierderile italienilor au ajuns la 50 mil. euro de la un profit de 60 mil. euro în prima jumătate a anului trecut.

În august Enel Energie şi Enel Muntenia, furnizori de energie electrică pe piaţa din România şi parte a grupului Italian Enel, au împrumutat de urgenţă 375 mil. euro de la compania-mamă din Italia, în pofida faptului că au linii de finanţare cu bănci, pentru susţinerea nevoilor curente. Toate acestea au dus ca la finalul lunii octombrie să apară din nou zvonuri legate de exitul Enel. Astfel, potrivit presei elene, Compania Publică de Electricitate a Greciei – PPC, cu o valoare de piaţă de 2,33 mld. euro, vrea să cumpere 70% din operaţiunile Enel din România, într-o tranzacţie de 1,3 miliarde de euro. La începutul lunii septembrie, Georgios Stassis, şeful PPC, ar fi spus că societatea continuă să studieze obiective de achiziţie în afara Greciei, iar în lunile următoare se aşteaptă să fie anunţată o mişcare majoră în România. Stassis cunoaşte foarte bine piaţa din România şi operaţiunile Enel de aici, în contextul în care în perioada 2016-2019 grecul a ocupat funcţia de CEO şi country manager al Enel România. Chiar dacă informaţiile nu au fost comentate iniţial de Enel, lucrurile au devenit foarte clare săptămâna aceasta, când grupul a anunţat oficial că pleacă din România.