„Cred că există oameni care nu îşi fac treaba la fel de bine indiferent unde lucrează, precum şi oameni care lucrează foarte bine de oriunde. Managerii au început să înţeleagă că pot să renunţe la micromanagement, au căpătat încredere în oameni.“  

Specialiştii în resurse umane cred că flexibilitatea şi munca de acasă reprezintă viitorul pieţei locale a muncii. Aceştia cred că managerii trebuie să dea dovadă de flexibilitate şi să nu lege munca de birou.

„Cred că una dintre principalele lecţii ale acestei perioade este work from home. Dacă până acum ne gândeam cum să implementăm programe de work from home şi în unele cazuri se spunea că nu se poate, acum am avut un experiment masiv în care am văzut că se poate. Sper că o să tratăm munca fără să o mai legăm neapărat de locul muncii, ci să ne uităm mai degrabă la cum este mai eficient să lucrăm, care sunt lucrurile care ne ajută. Eu cred că nu este cel mai sănătos să lucrăm 100% remote şi că este foarte importantă şi interacţiunea umană. Cred că va exista un echilibru mai mare şi va fi un impact în modul în care gândim flexibilitatea, în modul în care gândim programele de lucru“, a declarat Raluca Gâdiuţă, Country HR Leader, HP România, în cadrul videoconferinţei „HR Talks. How do ma­na­gers perceive work from home?“, organizată de Hays România şi Asociaţia Business Service Leaders România (ABSL).

Specialistul în resurse umane afirmă că este ca posibil ca dorinţa companiilor de flexibilitate să nu se poată alinia cu prevederile Codului muncii.

„Ca HR, îngrijorarea mea, cel puţin în mediul românesc, este măsura în care vom putea alinia dorinţa noastră de flexibilitate cu ceea ce vom putea face din punct de vedere al Codului muncii. Sper că vom putea să fim mult mai flexibili şi atunci să nu legăm munca de birou şi să existe o încredere mult mai mare între manager şi angajat“, a adăugat ea.

Monica Mardare, HR director în cadrul companiei Luxoft România, crede că în perioada următoare vor fi schimbări radicale pe piaţa muncii. „Eu cred că ne aşteaptă lucruri interesante în care foarte multe lucruri se vor schimba radical. În mod cert, va trebui să cultivăm şi să introducem cu toţii această flexibilitate. (...) Cred că există oameni care nu îşi fac treaba la fel de bine indiferent unde lucrează, precum şi oameni care lucrează foarte bine de oriunde. Managerii au început să înţeleagă că pot să renunţe la un stil de micromanagement, au căpătat încredere în oameni“, a spus Monica Mardare în cadrul aceluiaşi eveniment.

Angajaţii companiei Luxoft România vor continua să lucreze de acasă şi după ce această perioadă va trece, spune ea.

„La noi se va prelungi acest program de work from home, în sensul în care ne vom uita la mai multe zile de lucru de acasă posibile pentru angajaţi şi îi vom lăsa pe ei să aleagă când să vină la serviciu şi când să lucreze de acasă. Din acest punct de vedere, cred că a fost un test pe care l-am trecut. Noi suntem în o zonă unde oamenii pot lucra preponderent de oriunde. S-a dovedit că lucrurile merg foarte bine, însă trebuie să vedem cum vor rezista lucrurile în timp şi cât de mult se poate păstra acest mod de lucru”, a explicat specialistul în resurse umane.

Florin Lăzărică, learning & development Manager în cadrul Societe Generale European Business Services, spune că încă nu s-a conturat un scenariu clar pentru perioada următoare de pe piaşa muncii.

„Noi ne uităm la viitor în perspectiva mai multor scenarii. Încă nu s-a conturat niciunul destul de mult. Pe de o parte, cei care îşi doreau să lucreze full remote au avut ocazia să facă asta pentru două luni şi jumătate. Unii dintre ei sunt şi mai convinşi că este ceea ce le trebuie, alţii au zis că poate ar trebui să mai discutăm pe subiectul acesta. Aceste inputuri sunt valoroase pentru noi pentru a construi astfel de scenarii pe care apoi să le transformăm în nişte politici suficient de transparente şi de clare pentru toată lumea, precum şi flexibile atât din punct de vedere legal, cât şi din punctul de vedere al organizaţiei, astfel încât să răspundă acestor nevoi”, a spus el.

Florin Lăzărică crede că aplicarea unei măsuri unice ar fi restrictivă, iar zona de telemuncă ar trebui să fie articulată mai bine din punct de vedere al legislaţiei.

„Există componenta de legislaţie care este mai volatilă faţă de cum a fost în momentul de faţă, mai ales în zona aceasta de telemuncă. Aici sunt multe lucruri care trebuie articulate mai bine. De asemenea, trebuie să vedem cât rezistă organizaţia la o astfel de presiune, adică vorbim aici de echipamente, de infrastructură, de oameni, de procese. Cred că organizaţia trebuie să fie suficient de matură încât să ia în calcul aceste variabile şi cred că doar viitorul ne va spune cum arată această oportunitate pe care eu cred că vom reuşi să o materializăm în avantajul nostru”, a concluzionat el.