Este doar una dintre concluziile la care au ajuns inspectorii Curţii de Conturi, în urma auditului desfăşurat la Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT), care explică de ce este atât de scăzut nivelul veniturilor pe care România le realizează din sectorul turismului. Motivele? "Incapacitatea factorilor decidenţi din acest sector în a crea politici durabile", lipsa unei strategii de dezvoltare a sectorului, dar şi achiziţionarea de servicii la preţuri supraevaluate sunt doar câteva dintre piesele care întreţin deficienţele unui sistem nereformat de atâţia ani. Toate acestea în contextul în care "oferta turistică românească a încetat să evolueze" începând cu 1989, "devenind astfel neatractivă şi necompetitivă pe piaţa internaţională".

În intervalul 2013-2015, inspectorii Curţii de Conturi au realizat un audit care a vizat modul în care Autoritatea Naţională pentru Turism, instituţia care implementează, printre altele, strategia naţională de dezvoltare turistică, a gestionat fondurile alocate.

"Auditul performanţei fondurilor alocate prin bugetul Autorităţii Naţionale pentru Turism pentru dezvoltarea şi promovarea turistică a României în perioada 2013-2015, îl constituie examinarea independentă din punct de vedere al eficienţei, eficacităţii şi economicităţii utilizării fondurilor alocate prin bugetul Autorităţii Naţionale pentru Turism pentru dezvoltarea şi promovarea turistică a României, din perspectiva analizării impactului obţinut faţă de impactul scontat şi a identificării cauzelor care au condus la eventuale nerealizări", se arată în raportul de audit al Curţii de Conturi.

Principala constatare? Faptul că "ANT are deficienţe la nivel de structură". Mai exact, la nivelul compartimentelor juridic, economic, achiziţii publice, resurse umane, administrativ, comunicare inspectorii Curţii de Conturi au constatat, în urma verificărilor, că nu era asigurată respectarea principiului separării atribuţiilor, generând, astfel, blocaje instituţionale, ȋntȃrzieri şi sincope. Ce a făcut ANT, în acest sens? A preferat să aplice soluţii "provizorii" care, mai mult, au trenat pe întreaga perioadă supusă auditului, în locul unei reorganizări instituţionale sistemice, după cum au remarcat inspectorii Curţii de Conturi.

Ce ne arată cifrele

Realitatea din spatele cifrelor relevă următoarea situaţie în care se găseşte turismul românesc. Deşi "pentru România, turismul reprezintă unul dintre sectoarele prioritare ale economiei", în 2014, de exemplu, dacă luăm în calcul proporţia veniturilor generate de călătoriile internaţionale în raport cu PIB-ul, România a înregistrat o pondere în PIB a veniturilor din turism de doar 0,9% faţă de Croaţia, care a înregistrat 17,2 %, Malta care a înregistrat 14,4 % sau Cipru care a înregistrat 12,3 %.

Dacă ne uităm la evoluţia 2008-2013, creşterea a fost de doar 0,028%. Mai exact, "ponderea veniturilor din turism în Produsul Intern al României(PIB) a manifestat o tendinţă de scădere în perioada 2008-2010, pentru ca din anul 2011 să se înregistreze o tendinţă

de creştere, ajungând să se situeze în anul 2013 la nivelul de 1,929%, puţin peste nivelul de 1,901% înregistrat în anul 2008".

Cititi mai multe pe www.gandul.info