De ce se înghesuie brandurile mari de fast-food să vină în România? Un sfert din banii cheltuiţi local în restaurante merg către burgeri, shaorma şi pui prăjit
Românii lasă anual circa 20 mld. lei în restaurantele locale, iar din totalul sumei, aproximativ 4-5 mld. lei ajung, conform estimărilor ZF, în conturile reţelelor de fast-food internaţionale şi locale.
Românii lasă anual circa 20 mld. lei în restaurantele locale, iar din totalul sumei, aproximativ 4-5 mld. lei ajung, conform estimărilor ZF, în conturile reţelelor de fast-food internaţionale şi locale.
Această statistică, dar şi evoluţia pozitivă a businessurilor deja existente în sector atrag atenţia şi altor jucători.
Astfel, recent, lanţul american Wendy’s şi-a anunţat venirea în România în sistem de franciză. În 2022, americanii de la Popeyes au intrat oficial pe piaţa locală, deschizând primele restaurante. Şi alte branduri internaţionale ar putea intra pe acest segment în viitorul apropiat, CEO-ul Sphera Franchise Group declarând anterior pentru ZF că are în vedere extinderea portofoliului. Dezvoltarea lanţurilor de tip fast-food vine într-o perioadă în care atât în România, cât şi aproape peste tot prin lume obezitatea devine o problemă tot mai mare. Iar asta în contextul în care în România, în continuare, numărul de lanţuri de fast-food e mai mic decât în alte pieţe.
Doar opt dintre cele mai puternice 20 de lanţuri de fast-food din SUA (patria-mamă a fast-food-ului) sunt prezente sau urmează să fie prezente pe piaţa din România. Lipsesc însă Chick-Fil-A, Chipotle, Sonic Drive in, Arbyís sau Papa Johns.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro