Mercedes-Benz s-a instalat în Kecskemet şi îşi reteh­no­lo­gizează uzina de acolo pen­tru a asambla maşini elec­trice. Audi are de mult timp o megafabrică la Gyor, unde produce, printre altele, motoare electrice. BMW este nou venit şi încheie seria supercompaniilor germane care fac din Ungaria un satelit al industriei auto germane. BMW a pus anul acesta piatra de temelie pentru o fabrică de maşini electrice la Debreţin. Investiţiile nemţilor sunt de ordinul miliardelor de euro, iar numărul locurilor de muncă create sunt de ordinul zecilor de mii. Coloşii auto germani au atras prin prezenţa lor constelaţii întregi de furnizori.

În contextul revoluţiei electromo­bili­tăţii, cei mai importanţi sunt acum producătorii de baterii electrice, iar dintre aceştia prin investiţii şi producţie se re­marcă cei din China şi Coreea de Sud. Constructorii auto germani nu s-au rezumat doar la Ungaria, fiind doriţi peste tot în Europa de Est.

Spre exemplu, Mercedes toc­mai a anunţat o investiţie de peste un miliard de euro într-o fabrică în oraşul polonez Jawor, unde va asambla camionete electrice – Polonia îi este la îndemână pentru că acolo grupul coreean LG Chem are cea mai mare fabrică de baterii din Europa, care însă va fi întrecută de cea pe care chinezii de la CATL şi-o construiesc în Ungaria, în apropiere de uzina BMW. Skoda, subsidiară a VW, îşi are casa în Cehia. VW are fabrică la Bratislava, în Slovacia.

Dar dintre toate, pentru că este cu două sau trei capete mai sus, se remarcă Ungaria, a cărei industrie a ajuns să depindă de sectorul auto. Producţia anuală echivalează cu 25% din PIB. Industria auto maghiară are 180.000 de angajaţi, dintre care 15.000 sunt ingineri, spu­ne guvernul. Un puternic grup de lobby pentru companiile din sector apreciază că acestea sunt moti­vele pentru care Budapesta are atât de multă grijă de sectorul auto – dominat de marii constructori de maşini germani şi de campionii asiatici ai producţiei de baterii.

Producătorii de baterii au recunoscut că posibilitatea de a-şi construi fabrici în vecinătatea uzinelor de maşini electrice i-a atras în Ungaria.

Ungaria are cu siguranţă un viitor în contextul revoluţiei electromobilităţii. Dar are şi un preţ de plătit pentru acesta? Reuters scrie că Ungaria este locul unde se căsătoresc com­paniile auto ale Germaniei cu producătorii de baterii asiatici în contextul în care prudenţa Occidentului faţă de China creşte.

Adică este vorba de încă o sfidare la adresa Europei din partea premierului Viktor Orban, o tendinţă care duce la izolarea poli­ticianului în UE. Aşa pare să fie, doar că producătorii chinezi de baterii au fabrici şi în Germania. Numai SVOLT şi-a anunţat-o recent pe a treia. Neajunsurile dependenţei economice de industria auto şi mai ales de germani s-au văzut în urmă cu câţiva ani, când sectorul a intrat într-o minicriză, iar producţia din Ungaria s-a prăbuşit.

O parte din presă şi politicieni au acuzat o răzbunare din partea cancelarului german de atunci Angela Merkel pentru sfidările lui Orban. Dar producţia şi-a revenit şi investiţiile germane au continuat. Însă au continuat să urce şi datoriile statului.

Unii acuză guvernul Orban că acordă un tratament preferenţial constructorilor auto în dauna altor companii industriale. Spre exemplu, cea mai mare oţelărie din Ungaria, Dunaferr, pare că se îndreaptă spre faliment din cauza costurilor mari şi a pasivităţii guvernului. Tungsram, cândva unul dintre cei mai mari producători de sisteme de iluminat din Europa, este în lichidare şi a acuzat aceleaşi probleme.

Lichidarea – cu disponibilizări masive – a început după ce banca de stat Eximbank  i-a refuzat a doua cerere de punere sub protecţie prin legea falimentului. Însă statul pare deosebit de atent cu străinii din industria auto.

Era în 2018 când opoziţia critica decizia guvernului de a acorda finanţare de stat generoasă pentru construirea fabricii BMW de la Debreţin în loc să ajute IMM-urile. Executivul este de obicei secretos când vine vorba de astfel de detalii şi de aceea nu se poate decât specula în privinţa sumelor şi facilităţilor acordate.

GKI estima atunci, pe baza unor proiecte asemănătoare, că BMW va beneficia de sub­venţii echivalente cu 94 de milioane de euro pentru o uzină cu 1.000 de angajaţi. Această cifră înseamnă că statul va plăti salariile angajaţilor timp de patru sau cinci ani. Unii analişti remarcau în 2018 un efect pozitiv al investiţiilor – creşterea semnificativă a preţu­rilor pe piaţa imobiliară din Debreţin – un motor al valului de inflaţie actual.

Reuters scrie că companiile germane, chineze şi coreene din sectorul auto maghiar au atras 29 din cele 31 de pachete de subvenţii în cash acordate de Ungaria pentru investiţii majore în sectorul auto şi al bateriilor în ultimul deceniu. Nivelul median al subvenţiei este de 15% din investiţie.

Potrivit Direkt36, Audi a primit 100 de milioane de euro ca ajutor de la guvern, iar Opel 15,3 milioane de euro doar în 2011. Uzina BMW va primi 34,4 milioane de euro în sprijin direct şi, incluzând toată dezvoltarea de infrastructură planificată în regiune, sprijinul guvernamental real va fi de aproximativ 361 de milioane de euro. Ungaria le-a returnat producătorilor auto germani ca subvenţii directe 122 de milioane de euro dintr-un total de 840 de milioane de euro încasate ca impozit pe profit anul trecut. Audi primeşte de patru ori mai mult sprijin financiar per loc de muncă în Ungaria decât în Germania. În schimb, Ungaria a primit investiţii străine directe de 14 miliarde euro doar în sectorul bateriilor în ultimii şase ani. Producătorii de baterii au recunoscut că posibilitatea de a-şi construi fabrici în vecinătatea uzinelor de maşini electrice i-a atras în Ungaria. Au fost atraşi, probabil, ca şi nemţii, de cel mai scăzut impozit pe profit din Europa, de 9% - unul din motivele pentru care Orban nu se aliniază la un plan internaţional pentru un impozit pe profit uniform. Unii observatori menţionează şi sistemul energetic stabil al Ungariei, bazat pe energie nucleară. Dar aici trebuie spus că noile reactoare nucleare ale Ungariei sunt construite cu tehnologie şi bani din Rusia, iar Ungaria încă importă masiv gaze ruseşti, deşi nu la preţuri mici. De menţionat este că toate oraşele unde germanii, chinezii şi coreeni au sau îşi construiesc fabrici au acces facil şi direct la marile autostrăzi ale Ungariei care leagă ţara de vecini.