Oricine se gândeşte la oligarhi ca la un fenomen strict post-sovietic ar trebui să reflecteze la faptul că definiţia originală provine de la Aristotel, care scria acum aproape 2.400 de ani: "Oriunde oamenii conduc datorită bogăţiei lor, fie că sunt puţini sau mulţi, aceea este o oligarhie".

Oligarhii sunt o tipologie eternă, care acum proliferează în întreaga lume, atât în vest, cât şi în est. Mulţi dintre ei conduc ţări. Cu toate acestea, oligarhii sunt ciudat de puţin studiaţi, spune David Lingelbach, care, împreună cu Valentina Rodríguez Guerra, a scris o nouă carte, The Oligarchs' Grip, care reia definiţia lui Aristotel. Un oligarh, spun autorii, este "cineva care asigură şi reproduce bogăţia sau puterea, apoi le transformă pe una în cealaltă", informează Financial Times.

Aşadar: ce face un oligarh, mai ales în zilele noastre?

În primul rând, oligarhii nu sunt pur şi simplu magnaţi. Aceştia din urmă sunt oameni de afaceri bogaţi care nu au, eventual, nicio putere politică. Lingelbach afirmă că Elon Musk a trecut de la magnat la oligarh atunci când a cumpărat Twitter anul trecut. Compania de social media, redenumită acum X, modelează opinia publică cu privire la evenimente, de la războiul din Ucraina la conflictul Israel-Hamas. Astăzi, adaugă Lingelbach, "Musk este unul dintre cei cinci sau zece oligarhi cu cele mai mari consecinţe din lumea noastră".

Cartea distinge mai multe tipuri de oligarhi. "Oligarhii de afaceri", precum Musk, transformă bogăţia în putere politică, în timp ce "oligarhii politici" merg în sens invers. Un exemplu clasic al celor din urmă, spune cartea, este Vladimir Putin, "un miliardar cu arme nucleare". Preşedinţii oligarhi au putere de decizie, oligarhii influenţi, precum Rupert Murdoch, Charles Koch şi George Soros, stabilesc agendele, în timp ce proprietarii de platforme, precum Musk, Mark Zuckerberg şi Larry Page de la Google, au reconfigurat fluxurile de informaţii care ajung în creierul nostru.

Autorii cărţii The Oligarchs' Grip susţin că oligarhii sunt oportunişti. Aceştia profită de marea lor şansă, care apare adesea - neobservată de oamenii obişnuiţi - în perioadele de turbulenţe. "Pentru oligarhi", scriu autorii, "istoria se face în camera din spate".

Oligarhii au "prieteni cu beneficii", ceea ce înseamnă că folosesc şi apoi se debarasează de partenerii temporari, aşa cum au făcut atât Putin, cât şi Roman Abramovici cu oligarhul Boris Berezovsky, găsit ulterior spânzurat în casa sa din Ascot, Anglia. Domnia unui oligarh este adesea scurtă, iar acesta (sunt aproape toţi bărbaţi) este în general înconjurat de gărzi de corp. Oligarhii care se îmbogăţesc în locuri periculoase se mută de obicei în locuri mai sigure, în special la Londra.

Cei mai mulţi dintre oligarhii de astăzi au apărut în timpul unei perioade de tulburări care acum este considerată în mod convenţional ca fiind un interludiu placid: anii 1990. Vânzarea în acel deceniu a activelor fostului stat sovietic a fost "probabil cel mai mare transfer de active din istoria omenirii", scria Chrystia Freeland, în prezent ministru de finanţe al Canadei, în cartea sa Plutocraţii. Şapte oligarhi şi-au asigurat controlul asupra a jumătate din economia Rusiei. Atunci a intrat în uzul comun rusesc cuvântul "oligarh", derivat nu direct de la Aristotel, ci din romanul politic aprobat de sovietici al scriitorului american Jack London, "The Iron Heel".

"Vânzarea secolului" din Rusia a coincis cu schimbări favorabile oligarhilor în alte părţi: globalizarea, apariţia internetului şi ascensiunea televiziunilor private, monetizate de Murdoch şi Silvio Berlusconi, un oligarh rar întâlnit în Europa occidentală.

În acest secol, averile au crescut mai mult decât se imaginase vreodată. Ţări mult mai îndepărtate decât Rusia au cedat, de asemenea, bunuri şi funcţii de stat unor oameni bogaţi, aşa a ajuns Musk să opereze atât transportul spaţial american, cât şi sateliţii de internet Starlink, care au devenit esenţiali pentru efortul de război al Ucrainei. În anii '40, oligarhul chinez Soong "era considerat a fi cea mai bogată persoană din lume, cu o avere netă de 600 de milioane de dolari în dolari de astăzi". În prezent, valoarea netă a lui Musk este de aproximativ 207 miliarde de dolari.

Numărul oligarhilor care sunt şefi de stat sau de guvern a sărit de la trei în 1988 la peste 20 în prezent, calculează Lingelbach şi Rodríguez Guerra. Printre exemple se numără preşedintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, preşedintele Nigeriei, Bola Tinubu, preşedintele El Salvadorului, Nayib Bukele, şi proaspătul preşedinte ecuadorian Daniel Noboa, în vârstă de 35 de ani, proaspăt ales. Politicienii oligarhi se prezintă adesea drept campioni ai poporului împotriva elitelor.

Cititi mai multe pe www.mediafax.ro