Companiile lumii s-au împrumutat prin obligaţiuni în cuantum de peste 2.500 de miliarde de dolari în 2019, înregistrând un nou record istoric.

Datoria corporate la nivel global reprezintă una dintre cele mai active preocupări ale economiştilor în cadrul celui mai lung ciclu de creştere economică din istoria lumii capitaliste, încât nu există clase de active evident supraevaluate care ar putea da naştere unei crize violente, în comparaţie cu momentul 2008.

Faţă de ciclul anterior de creştere, economia globală a crescut mai încet, iar mecanismele de risc puse în funcţiune după ultima criză financiară nu au permis formarea unor vulnerabilităţi majore sub formă de bule, apreciază Adolfo Laurenti, economistul-şef al companiei de plăţi Visa pentru Europa, într-un interviu acordat ZF la finalul anului trecut.

„În economia globală nu vedem prea multe bule. Este interesant pentru că a fost un ciclu dezamăgitor din perspectiva faptului că am înregistrat creşteri mult mai reduse decât în ciclurile anterioare. Mulţi oameni sunt dezamăgiţi din această cauză, dar vestea bună este că nu s-au format atât de multe dezechilibre. Dacă ne gândim totuşi la acestea, zona care mă îngrijorează cel mai mult este datoria corporate din SUA”, explică Adolfo Laurenti, economistul-şef al Visa pentru Europa.

Îngrijorările exprimate de Laurenti la finalul anului trecut sunt confirmate de cifrele oficiale apărute odată cu încheierea anului 2019. Companiile din întrega lume au profitat de politicile băncilor centrale, care au redus dobânzile, şi au emis un volum record de datorie prin obligaţiuni.

Astfel, companiile lumii s-au împrumutat prin obligaţiuni în cuantum de peste 2.500 miliarde dolari doar anul trecut, înregistrând un nou record istoric, potrivit datelor Dealogic, citate de FT.

Tendinţa companiilor de a se îndatora prin acest instrument a fost încurajată de operaţiunile băncilor centrale, care au redus costurile de finanţare, ceea ce a generat împrumuturi mai ieftine pentru toate tipurile de companii.

Fed, banca centrală din SUA, a redus dobânda de referinţă cu 0,75% în 2019, anulând aproape creşterea de 1% aplicată de aceeaşi bancă centrală în 2018. De asemenea, Banca Centrală Europeană a redus dobânzile şi a reînnoit angajamentul referitor la programul de achiziţie de obligaţiuni, într-o încercare de a revitaliza economia zonei euro.

„Politicile băncilor centrale au jucat un rol semnificativ în ceea ce se conturează acum. Este clar că a contribuit la creşterea numărului de companii care vor să se împrumute prin obligaţiuni”, notează Asif Sherani, managing director în cadrul HSBC Londra.

Mai mult, autorităţile sunt îngrijorate cu privire la obligaţiunile emise de companiile care au un rating scăzut – segment economic care s-ar regăsi sub presiune în cazul în care condiţiile economice se înrăutăţesc. În timp ce dobânzile au scăzut, volumul datoriei cu randament negativ a trecut de 17.000 de miliarde dolari în august 2019, potrivit filialei Fed din New York, ceea ce a determinat investitorii să cumpere obligaţiuni cu risc mai ridicat.

Totuşi, Adolfo Laurenti este optimist şi spune că finalul ciclului economic s-ar putea concretiza într-o aterizare uşoară a economiei printr-o recesiune de tip corecţie, în locul unei crize globale violente.

„Văd zone unde ar fi nevoie de corecţii, dar nu văd vulnerabilităţi atât de mari pentru a declanşa o criză financiară globală. În această manieră sunt optimist în sensul în care dacă va veni recesiunea, va fi dureros, oamenii vor pierde locuri de mună, dar nu va fi un eveniment catastrofic ca în 2008-2009. Cred că va fi mai mult o recesiune precum cea din 2001. Va fi dureros, dar nu catastrofic”, adaugă Adolfo Laurenti.