În opinia reprezentanţilor OMS, creşterea taxelor duce la majorarea preţurilor şi, implicit, la reducerea consumului, ceea ce ar determina îndeplinirea obiectivelor de sănătate publică.

“Autorităţile din domeniul sănătăţii publice nu sunt experţi fiscali. În plus, aceste recomandări au fost adoptate în grabă, în absenţa factorilor de decizie în materie de taxare, care ar trebui să aibă ultimul cuvânt în ceea ce priveşte politicile fiscale”, a declarat Michiel Reerink, Global Regulatory Strategy Vice President, JTI.

În opinia reprezentantului JTI, prin excluderea de la dezbateri a autorităţilor din domeniul fiscal, a publicului şi a presei, OMS dovedeşte lipsă de transparenţă, responsabilitate şi integritate. În plus, recomandările făcute încalcă dreptul statelor suverane de a-şi stabili politica de taxare.

În procesul de elaborare a politicilor fiscale, trebuie luate în calcul evoluţia puterii de cumpărare, impactul creşterii preţurilor produselor din tutun în coşul zilnic de consum, consecinţele asupra comerţului ilegal, precum şi capacitatea autorităţilor de a combate contrabanda cu ţigarete. Experţi fiscali din toată lumea consideră că ignorarea factorilor menţionaţi poate duce la o creştere dramatică a pieţei negre, ceea ce determină implicit pierderi la bugetele de stat şi neîndeplinirea obiectivelor de sănătate publică.

„În România, ponderea accizei în preţ este de circa 60%. Însă acciza se plăteşte şi pe TVA, prin excepţie de la regula conform căreia nu se aplică taxă la taxă. Prin urmare, incidenţa taxelor în preţul unui pachet de ţigarete, acciză şi TVA, este de circa 80%. O eventuală implementare a recomandării OMS ar duce la creşterea dramatică a nivelului de taxare şi, implicit, a preţurilor. Ceea ce ar însemna o majorare bruscă a contrabandei (aflată, conform studiilor companiei Novel Research, pe un trend ascendent, de la 14% în decembrie 2013 la 17% în iulie 2014) şi, implicit, scăderea veniturilor la bugetul de stat. Însă participanţii la întâlnirea de la Moscova consideră contrabanda o falsă problemă... Industria tutunului este cel de al doilea mare contribuabil la bugetul de stat şi unul dintre principalele sectoare exportatoare, contribuind pozitiv la balanţa de plăţi a României”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova şi Bulgaria.

În urmă cu doi ani, la conferinţa părţilor de la Seul, din Coreea, aceleaşi recomandări cu privire la taxare au fost întâmpinate cu o opoziţie puternică.

JTI este membră a Grupului Japan Tobacco (JT), unul dintre cei mai mari producători mondiali de produse din tutun. JTI comercializează mărci renumite pe plan internaţional, precum Winston, Mevius (Mild Seven) şi Camel. Portofoliul companiei include şi mărcile internaţionale Benson & Hedges, Silk Cut, Sobranie of London, Glamour şi LD. Având sediul central la Geneva, Elveţia, JTI are 27.000 de angajaţi şi operaţiuni în 120 de ţări.