♦ Exporturile de bunuri au crescut în ianuarie cu 3,3% faţă de ianuarie 2019, până la 5,7 mld. euro, iar importurile au avansat cu 3,4%, până la 7 mld. euro ♦ Prin urmare, deficitul comercial s-a adâncit, ajungând la 1,32 mld. euro în prima lună din an, cu aproape 4% peste cel înregistrat în prima lună din ianuarie 2018.

Sunt câţiva ani de când deficitul comercial este, privind de-a lungul ultimului deceniu, „cel mai mare din 2008“ încoace. În ianuarie 2008, deficitul comercial a fost de 1,4 miliarde de euro, la o creşetere economică pe întreg anul ce a depăşit 9%. În perioada de restrângere economică deficitul comercial s-a comprimat, dar a reînceput să crească odată cu expansiunea economică orientată cu precădere spre consum, consum hrănit şi din importurile de bunuri care au provocat în 2019 un deficit comercial de 17 miliarde de euro.

În ultimii doi ani, creşterea economică a început să coboare panta ciclului economic, importurile au avansat, dar într-un ritm mai restâns. Pe sold, însă deficitul s-a majorat constant, ajungând în ianuarie la 1,32 mld. euro, plus 3,9%, (1,4 mld. euro în ianuarie 2008, vârful atins în prima lună din an, în anii de după revoluţie). Datele INS arată că adâncirea, în ianuarie, a deficitului a fost provocată de creşterea deficitului balanţei comerciale cu bunuri cu ţările din afara Uniunii Europene, cu 13,3%, an/an, până la 700 mil. euro. În schimb, deficitul balanţei comerciale cu bunuri cu ţările UE s-a ajustat cu 4%, ianuarie la ianuarie.

Creşterea deficitului a mers mână în mână cu avansul neaşteptat de bun al vânzărilor înregistrat în ultimul trimestru din 2019, care s-a menţinut în prima parte din acest an. Criza provocată de extinderea noului virus gripal nu a atins primele două luni din T 1/ 2020, prin urmare economia şi componentele ei au evoluat fără constrân­geri din afară. Vânzările cu amă­nuntul au oferit prima surpriză atunci când datele INS au arătat că  cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, care reflectă evoluţia consumului privat, a crescut în ianuarie curent faţă de ianuarie 2019 cu 11,1%, cel mai înalt nivel în prima lună din an din 2016 încoace, când a fost redusă TVA. Trimestrul al IV-lea venise şi el cu o surpriză pe zona de consum, acesta accelerând puternic în ultima parte din an. Faţă de o creştere anuală, pe volum, de 6,2%, consumul final efectiv a crescut în T IV, an/an, cu 8,3%. În aceeaşi vreme, consumul populaţiei a crescut – graţie, între altele, încrederii în economie, după cum arată Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank - pe întreg anul, cu 5,9%, tras în sus de creşterea acestuia în T IV, de 7,2%.

Însă criza posibilă provocată de noul virus ar putea răsturna calculele, calcule ce anticipau pentru România o creştere economică de cel puţin 3,5%, în acest an. O scădere a consumului ar antrena un deficit comercial mai mic şi, prin urmare, un deficit de cont curent mai mic, dar felul în care acestea s-ar reduce nu este un motiv pentru a sărbători.

Potrivit datelor INS de miercuri, structura exporturilor şi a importurilor nu diferă mult faţă de lunile trecute. În ianuarie 2020, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au fost deţinute, în continuare, de maşini şi echipamente de transport (48,1% la export şi 36,2% la import) şi alte produse manufacturate (30,8% la export şi respectiv 29,4% la import).

Exporturile de maşini şi echipamente de transport au totalizat 2,7 miliarde euro, iar importurile similare s-au ridicat la 2,5 mld. euro.  Exporturile de combustibil şi lubrifianţi au fost de 243 milioane euro, iar importurile de 610 milioane euro.

Valoarea schimburilor intra-UE 28 de bunuri a fost de 4,4 miliarde euro la expe­dieri şi de 5,1 miliarde euro la introduceri, reprezentând 78,1% din totalul exporturilor şi 72,8% din totalul importurilor.

Lucrurile nu sunt limpezi acum, dar optimismul economiştilor nu s-a pierdut cu totul.

“În scenariul macroeconomic central Băncii Transilvania ne aşteptăm la ameliorarea cererii externe nete pe termen scurt şi mediu, pe fondul evoluţiilor recente din economia mondială şi economia Uniunii Europeneşi aspectelor interne (rebalan­sarea politicii economice, conti­nuarea fluxurilor investiţionaleşi deprecierea graduală a cursului real efectiv al monedei naţionale). Astfel, prognozăm creşterea exporturilor şi importurilor totale (bunuri şi servicii) cu ritmuri medii anuale de 6%, respectiv 6,9% în intervalul 2020 – 2022”, spune Andrei Rădulescu, director de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania.

În 2019 deficitul comercial al României a ajuns la 17,2 mld. euro (7,8% din PIB), cel mai mare din 2008 încoace, la exporturi de 69 mld. euro şi importuri de 86 mld. euro.