Întrebată, marţi, în conferinţă de presă, dacă la nivelul INSP se ia în calcul introducerea în metodologie a testelor non-invazive, precum cele din salivă, dr. Pistol a spus că nu s-a produs încă o modificare a definiţiei de caz la nivelul UE.

„Cel puţin deocamdată la nivelul UE nu s-a produs o modificare a definiţiei de caz care să ia în calcul tipul de probă salivă. Noi analizăm în acest moment (...) informaţii de la alte state membre. Aceste teste care utilizează ca probă nu extrudatul nazo-faringian, ci saliva, sunt utilizate în câteva state, însă deocamdată pentru a îndeplinit criteriile de introducere în lista probelor acceptate, criterii care sunt definite în documentele UE. Mai au nevoie de studii”, a spus directorul CNSCBT.

Astfel, în România, nu sunt interzise testele din salivă, dar acestea trebuie reinterpretate.

„Nu interzicem, dar noi încercăm să facem o gândire în sensul interpretării acestor rezultate, pentru că este important ca tot timpul să le interpretăm având în vedere consecinţele care pot fi majore, respectiv un caz negativ în ce măsură este cu adevărat negativ, un caz pozitiv în ce măsură est cu adevărat pozitiv, cu toate consecinţele (...). Bineînţeles că acolo unde avem simptomatologie este foarte simplu. Unde nu avem simptomatologie este mai dificil. Această chestiune se află în dezbatere, modificarea definiţiei de caz la nivel european încă nu s-a produs, mai este nevoie de informaţii. Ceea ce discutăm deocamdată este necesitatea confirmării prin teste deja cunoscute a persoanelor care au efectuat anterior un test utilizând saliva ca să fim convinşi că acest caz este cu adevărat pozitiv”, a mai spus dr. Adriana Pistol.

Posibilitatea testării pentru SARS-CoV-2 din salivă este o chestiune intens discutată în spaţiul public, deoarece, fiind non-invaziv, ar putea fi acceptat mai repede în şcoli.