Iar specialiştii spun că energia va rămâne scumpă mult timp de-acum încolo. Acest lucru va aduce schimbări şi tendinţe noi peste tot în Europa.

În primul rând, pe termen scurt vor persista preţurile extrem de ridicate la energie şi se vor înteţi intervenţiile statului, cred analiştii de la firma de analiză şi consiliere în afaceri IFUA. Apoi, lumea-şi poate lua gândul de la preţurile mici de dinainte de criză.

În următorii ani, va creşte volatilitatea pe pieţele gazelor naturale şi electricităţii. O altă urmare este că populaţia şi afacerile se vor adapta la scumpiri prin reducerea consumului, fie prin economie, fie prin utilizarea mai eficientă a resurselor existente. Guvernele vor căuta surse de energie mai predictibile, iar marii consumatori de energie vor fi tentaţi să aleagă calea autosuficienţei. De asemenea, criza din energie va aduce schimbări de natură fiscală. În sectorul taxe şi impozite corporate, guvernele ar putea aplica discounturi pentru investiţiile în eficientizarea consumului de energie.

În plus, autorităţile centrale şi locale va trebui să-i asiste, cu reduceri de taxe, pe consumatorii vulnerabili în condiţiile în care preţurile mari afectează cheltuielile şi moralul clasei de mijloc, coloana vertebrală a celor mai multe economii. În comerţ, energia mai scumpă va face neprofitabilă producţia de fructe şi legume în sere în zonele mai reci ale continentului, de acest lucru urmând să profite producătorii din ţări cu climă mai caldă, cum ar fi Turcia şi Spania.

Vicepreşedintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis a spus, luna aceasta, că inflaţia din zona euro, inima economică a Uniunii Europene, va continua să accelereze în următoarele luni, mai ales din cauza creşterii preţurilor materiilor prime şi energiei. El a asigurat însă că inflaţia va începe să scadă în 2022.

Mai recent, banca centrală a Olandei a avertizat că inflaţia din zona euro va persista mai mult decât s-a crezut iniţial. Factori trecători prin natura lor, precum cererea puternică din partea consumatorilor, întreruperile de pe lanţurile de aprovizionare şi scumpirea energiei şi materiilor prime, se vor menţine mai mult timp decât s-a estimat până acum. „Cu cât actuala inflaţie ridicată se menţine mai mult, cu atât este mai mare riscul ca ea să marcheze comportamentul gospodăriilor şi firmelor, producând efecte de runda a doua“, se arată într-un comunicat al băncii olandeze.

În final, tot recent, nemţoaica Isabel Schnabel, membră a boardului executiv al BCE, a spus că există un risc în creştere ca inflaţia să se răspândească şi să persiste. Ea a explicat că există „anumiţi factori de structură“ care vor împinge în sus preţurile energiei în următorii ani, cel care se remarcă cel mai mult fiind tranziţia Europei spre energia verde.

Schnabel este considerată un oficial al BCE echilibrat şi deschis şi nu economistul german tipic care are o aversiune faţă de dobânzile mici, politici monetare laxe în general şi datorii.

Prin urmare, scumpirea energiei - a electricităţii, carbunelui şi gazelor naturale - este unul din motoarele principale ale actualului val de inflaţie şi nu poate fi ignorată, având efecte profunde şi de durată. De aceea, unele guverne au intervenit deja pentru a-şi proteja partea vulnerabilă din populaţiei şi economie, cu plafonări de preţuri sau ajutoare la plata facturilor, fie că este vorba de ecomomii mari şi mature, cum este Franţa, fie de ţări mai sărace ca Ungaria şi România.

Analiştii cred că astfel de acţiuni din partea autorităţilor vor continua, mai ales că preţurile s-ar putea menţine foarte ridicate cel puţin încă o jumătate de an, adică până vine vremea caldă.

Ideea că urmează mai multe intervenţii este justificată şi de faptul că preţurile mari ale energiei tranzacţionate pe pieţe se vor vedea în facturile populaţiei în cele mai multe state europene începând cu această lună. Iar din ianuarie, toată lumea va simţi din plin impactul scumpirilor. Aceasta poate însemna un sfârşit de iarnă tragic pentru mulţi jucători din ecomomie şi o criză economică mai gravă. Guvernele vor fi forţate să intervină, chiar şi pentru consumatorii industriali sau din agricultură. Spre exemplu, cultivatorii de roşii de seră din Polonia se plâng că din cauza costurilor mai mari cu electricitatea, îngrăşămintele şi combustibilul (cărbunele şi gazele naturale) nu pot obţine profit, iar situaţia lor se înrăutăţeşte de la o zi la alta. Costurile de producţie sunt aşteptate să se dubleze, iar importurile din ţări cu climă mai blândă precum Spania şi Turcia să crească.