Romania s-a conectat la reteaua energetica europeana. Miza este importul de energie mai ieftina, mai ales pe timp de noapte, cand europenii au tarife de trei ori mai mici decat ziua. In acelasi timp, piata unica europeana va disciplina tehnic si financiar producatorii.

Marian Cernat este unul din oamenii care au integrat Romania in Uniunea Europeana. Nu este vreun oficial al Guvernului si nu a participat le negocieri sau discutii pe tema integrarii. In schimb a apasat, in calitate de dispecer, butonul care a comandat interconectarea sistemului energetic din Romania cu cel european.

Conectarea liniei electrice de inalta tensiune ce leaga Aradul de Sandorfalva (Ungaria) s-a petrecut duminica, 10 octombrie, la ora 10.34, fiind prima dintr-o serie de cinci actiuni de conectare ce a implicat retelele electrice din Romania, Ungaria, Muntenegru, Bosnia Hertegovina, Serbia, Croatia si Ucraina.  

"De duminica exista o singura Europa energetica", spune Dan Ioan Popescu, ministrul economiei si comertului. Integrarea fizica a pietelor de energie electrica din sud-estul Europei in piata interna unica de electricitate din Uniunea Europeana este o actiune cu impact major asupra multor actori din economia romaneasca: in primul rand furnizorii, transportatorii si distribuitorii de electricitate, dar si marii consumatori industriali.  Concret, integrarea sistemelor energetice a contribuit la incheierea capitolului 14 Energie privind aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. 

In acelasi timp, producatorii romani de electricitate vor putea exporta in Uniunea Europeana, iar consumatorii si distribuitorii vor putea achizitiona energie de pe piata europeana. 

Tranzitele de electricitate vor aduce Transelectrica venituri suplimentare. Pentru consumatori, puterea uriasa a retelei europene, de 300.000 MW, este in masura sa elimine orice fluctuatii din sistemul romanesc (8.500 MW). Nu in ultimul rand, interconectarea va reprezenta un argument suplimentar in atragerea de investitori in privatizarea distributiei si productiei de energie electrica. 

"Va exista o presiune asupra producatorilor de electricitate pentru a avea un pret cat mai competitiv, deoarece exista posibilitatea de a exporta surplusul de energie electrica pe piata UE, dar si pentru ca putem sa luam electricitate la un pret mai redus", a precizat Dan Ioan Popescu. El a apreciat ca piata europeana va fixa pretul de vanzare al electricitatii.

Teorectic, primii beneficiari ai conectarii la sistemul european de energie ar trebui sa fie marii consumatori eligibili romani, printre care se numara Alro Slatina, Lafarge, Oltchim sau Petrotub.

In prezent, acestia cumpara energie aproape exclusiv de pe piata romaneasca, fiecare negociindu-si tarifele. In functie de consum, companiile pot obtine reduceri importante fata de tariful consumatorilor captivi - 2,6 milioane de lei (circa 60 euro)/ MWh. Asta inseamna ca pot negocia tarife aproape de cele mai mici din tari europene precum Suedia (46 euro/MWh) sau Norvegia (44 euro/MWh).

In aceste conditii, adevarata miza pentru consumatorii eligibili este de a putea beneficia de energie cumparata la tarif de noapte de la europeni. In Uniunea Europeana, tarifele la consumul de noapte pot fi de trei ori mai mici decat pentru cel de zi, adica pot ajunge si la 15 euro/ MWh.

"Probabil ca achizitii de energie ale companiilor romanesti la tarif de noapte european vor putea avea loc peste minim doi ani", spune Peter Braun, vicepresedinte al Alro Slatina.   

Deocamdata, consumatorii eligibili romani acreditati nu s-au inghesuit sa profite nici macar de libertatea de a-si negocia tarifele.

Astfel, mai putin de jumatate dintre acestia au optat pentru schimbarea furnizorului de energie electrica, astfel incat, desi gradul de deschidere al pietei de electricitate a fost stabilit la 40%, nivelul real al contractelor negociate este de 21% din consumul total. Piata energetica romaneasca este in plina transformare. Grupul italian Enel a preluat in vara acestui an distributiile de electricitate Banat si Dobrogea, dupa ce a negociat cu statul roman mai mult de un an. Urmatoarele doua distributii de electricitate scoase la privatizare sunt Electrica Oltenia si Electrica Moldova. De aceste companii s-au aratat interesate CEZ din Cehia, E.ON din Germania si Union Fenosa International din Spania, alaturi de Public Power Corporation din Grecia si AES din Statele Unite. Ofertele finale sunt asteptate de Ministerul Economiei in aceasta saptamana. 

Si piata productiei de energie electrica s-a reconfigurat in ultimii ani, in urma reorganizarii Termoelectrica. Dupa externalizarea unor centrale catre autoritatile locale a crescut ponderea producatorilor independenti de pe piata. De asemenea, filiale ale Termoelectrica precum Bucuresti, Deva sau Galati activeaza ca actori in nume propriu pe piata, iar marile centrale din Oltenia - Turceni, Rovinari si Craiova sunt prinse in componenta complexelor energetice scoase la privatizare pentru a atrage investitori straini.

Piata energiei electrice este liberalizata in proportie de 40% in acest moment, fiind prevazuta o deschidere totala pana in 2007. La finele acestui an, autoritatile romane vor trece la o deschidere a pietei de 55%.