Potrivit unui sondaj Eurobarometru publicat miercuri de Comisia Europeană, 60 % dintre europeni consideră că ei beneficiază personal de pe urma comerţului internaţional, procent care este cu 16 puncte procentuale mai mare decât în urmă cu 10 ani, când s-a efectuat ultimul astfel de sondaj.

În România, 9% dintre cetăţeni spun că beneficiază mult de pe urma comerţului internaţional (UE: 19%) iar 36% (UE: 41%) spun că bene ficiază oarecum.

În schimb 28% dintre români spun că nu prea beneficiază (UE 19%) şi 20% că nu beneficiază de loc (UE 14%). 7% dintre cetăţenii UE, dar şi din români au răspuns că nu ştiu.

Oamenii cred că beneficiază, de pe urma comerţului internaţional, de alegeri mai variate (51% dintre români, 54% dintre europeni), de produse mai ieftine (27%, respectiv 36%), de o evoluţie favorabilă a economiei europene (23% dintre români, 30% dintre europeni), de apariţia unor noi locuri de muncă (17% români, 21% europeni) sau de produse cu o calitate mai bună (23% români, 11% europeni).

44% dintre români tind să fie de acord cu politica comercială a UE (47% europeni), iar 16% dintre români (24% europeni) sunt de acord cu faptul că UE este mai eficientă în apărarea intereselor comerciale ale statelor sale în ansamblu decât atunci când acestea acţionează pe cont propriu.

Cercetarea a arătat, de asemenea, că 71 % dintre respondenţi consideră că UE este mai eficace în apărarea intereselor comerciale ale ţărilor lor decât în cazurile în care ele acţionează pe cont propriu.

Comisarul pentru comerţ, Cecilia Malmström, a declarat: „Când am preluat funcţia de comisar în urmă cu cinci ani, exista o serie de critici împotriva comerţului internaţional şi a modului în care Comisia a purtat negocierile comerciale. Prin urmare, am decis să reformăm modul în care facem politica comercială. Prin creşterea transparenţei, am dorit să creăm un climat de încredere. Acest sondaj Eurobarometru dovedeşte că am reuşit. În prezent, cetăţenii au opinii mai pozitive în ceea ce priveşte comerţul decât în urmă cu zece ani. Majoritatea cetăţenilor consideră că schimburile comerciale le aduc beneficii directe şi că, în negocierile pe care le desfăşoară, Comisia este transparentă. Aceste opinii sunt foarte pozitive într-o perioadă de creştere a protecţionismului şi a conflictelor comerciale în întreaga lume! ”

Raportul cuprinde o gamă largă de aspecte legate de gradul de informare, de percepţii şi de atitudini ale cetăţenilor europeni faţă de comerţul internaţional, printre altele:

Obiectivele şi priorităţile politicii comerciale a UE: 54 % dintre respondenţi sugerează că principala prioritate a politicii comerciale a UE ar trebui să fie crearea de locuri de muncă în UE. Apărarea standardelor UE în materie de mediu şi de sănătate a devenit, de asemenea, importantă pentru europeni, jumătate dintre respondenţi considerând că ea este o prioritate. Această opinie este mai prevalentă cu 20 de puncte procentuale faţă de 2010. Mai mult de jumătate dintre europeni recunosc, în acelaşi timp, că politica comercială a UE a luat deja în considerare impacturile social, asupra mediului şi asupra drepturilor omului, atât în UE, cât şi la nivel mondial.

Trei sferturi dintre europeni sunt de acord că avem nevoie de norme pentru comerţul internaţional. Şase din zece respondenţi susţin că ei au încredere că UE îşi desfăşoară politica comercială într-un mod deschis şi transparent.

Avantajele comerţului: 54 % dintre cei care consideră comerţul internaţional ca fiind benefic pentru ei consideră că acest beneficiu se materializează într-o gamă mai largă de produse, în timp ce 36 % consideră că reducerea preţurilor este cel mai important beneficiu. Aceste beneficii par a fi mai tangibile pentru respondenţii mai tineri şi pentru cei cu un nivel mai înalt de educaţie şi de venituri.

Echitatea în comerţul internaţional: o treime dintre cei chestionaţi consideră că este o naivitate să existe aşteptarea ca alte ţări să respecte normele comerciale. Mai mult de jumătate dintre respondenţi sunt de părere că UE ar trebui să mărească taxele la import pentru ţările din afara UE sau pentru întreprinderile care nu respectă normele comerţului internaţional.

Prin urmare, rezultatele sondajului confirmă o bună concordanţă între priorităţile formulate de cetăţenii UE şi cele stabilite în strategia UE „Comerţ pentru toţi” urmată în ultimii cinci ani. În această perioadă au intrat în vigoare 16 noi acorduri comerciale ale UE cu părţi terţe, unele acorduri fiind de importanţă majoră, precum cele cu Canada şi Japonia. Comerţul internaţional sprijină în prezent 36 de milioane de locuri de muncă în UE, cu 5 milioane mai mult decât în 2014. S-a pus un accent sporit pe transparenţă şi pe dezvoltarea sustenabilă, în condiţiile în care protecţia mediului şi a drepturilor lucrătorilor a devenit o piatră de temelie a politicii comerciale a UE. Măsurile protecţioniste unilaterale au sporit necesitatea ca UE să intervină şi să apere europenii împotriva măsurilor comerciale neechitabile şi ilegale instituite de alţii. În prezent, există în vigoare peste 130 de măsuri de apărare comercială ale UE, care contribuie la protejarea a 343 000 de locuri de muncă în Europa.

Datele prezentate în raport vor servi, de asemenea, ca bază importantă pentru definirea obiectivelor şi a practicilor în materie de politică comercială pentru anii următori.