Niklas Zennström, unul dintre cei mai de succes antreprenori şi investitori europeni în domeniul tehnologiei, consideră că start-up-urile din Europa pot reuşi în domeniul inteligenţei artificiale, chiar şi în faţa diferenţelor semnificative de finanţare faţă de rivalele din SUA, potrivit Financial Times.

Într-un interviu acordat pentru FT, Zennström a afirmat că start-up-urile europene pot prospera dezvoltând aplicaţii bazate pe platformele de inteligenţă artificială ale companiilor americane, cum ar fi OpenAI sau Google.

„Gândiţi-vă la ceea ce s-a întâmplat cu telefonia mobilă şi cloud-ul: există câţiva furnizori globali de cloud care permit mii de afaceri să crească”, a spus el. „Nu toată lumea trebuie să creeze un model de limbaj de anvergură... Puteţi adăuga valoare ca furnizor de aplicaţii.”

Comentariile sale vin într-un context în care decidenţii şi investitorii europeni sunt îngrijoraţi de faptul că Statele Unite devansează Europa în domeniul inteligenţei artificiale. Mulţi se tem că Europa riscă din nou să rămână în urmă în faţa marilor grupuri din Silicon Valley, care controlează o tehnologie cu potenţial transformaţional, cu implicaţii majore pentru competitivitatea şi securitatea naţională a regiunii.

Industria tehnologică europeană a creat sute de „unicorni” – companii private evaluate la peste 1 miliard de dolari – şi a redus decalajul în ceea ce priveşte finanţarea iniţială faţă de SUA, „indiferent dacă Europa dispune de infrastructuri tehnologice critice care sunt europene”, a declarat Zennström pentru FT.

„Companiile europene pot construi pe platformele de inteligenţă artificială, fie că sunt din Franţa, fie din SUA”, a adăugat el.

Încrederea antreprenorilor europeni în perspectivele tehnologice ale regiunii a atins un nou minim în 2024, conform raportului „State of European Tech” al Atomico, firma de risc fondată de antreprenorul suedez în 2006. Conform sondajului, 40% dintre fondatori se simt „mai puţin optimişti” cu privire la viitorul tehnologiei europene decât în anul precedent.

Cu toate acestea, deşi recunoaşte că anul 2024 a fost „foarte greu” pentru start-up-uri şi investitori şi că masa de capital investită în tehnologia europeană va scădea pentru al treilea an consecutiv, Zennström consideră că pesimismul privind viitorul regiunii este exagerat.

„Este o problemă europeană să vorbim doar despre dezavantajele regiunii”, a spus el. „Există multe date interesante care arată că, de fapt, recuperăm decalajul [faţă de SUA] şi că ne descurcăm destul de bine.”

În pofida progresului general în industria tehnologică europeană, decalajul transatlantic în ceea ce priveşte investiţiile în start-up-urile de inteligenţă artificială este evident.

Un raport al firmei de risc Accel, publicat în octombrie, a arătat că investiţiile din SUA în tehnologia AI generativă au atins aproape 48 de miliarde de dolari în 2023 şi 2024 combinate, de peste cinci ori mai mult decât în Europa şi Israel, unde finanţarea în acest sector a totalizat aproximativ 9 miliarde de dolari.

O mare parte din suma din SUA provine din investiţiile în start-up-uri care dezvoltă modele „de bază”, sisteme AI complexe şi costisitoare care stau la baza chatboţilor generali şi a serviciilor de creare media, cum ar fi GPT al OpenAI. În Europa, există doar câteva start-up-uri care lucrează la astfel de modele de bază, printre care Mistral, cu sediul în Paris, şi Black Forest Labs din Germania.