♦ Austria are una dintre cele mai mari încărcături zootehnice din UE în sectorul bovinelor, de 140 vaci/100 ha de teren arabil, în timp ce România are o încărcătură de 20 vaci/100 ha, arată o analiză ZF pe baza datelor Eurostat ♦ Diferenţa dintre România şi Austria, ţară cu o suprafaţă de teren arabil de peste 6,5 ori mai mică decât a României, vine din investiţiile făcute în zootehnie l Apoi, pe plan local nu doar că nu s-a investit, ci prăpastia s-a adâncit în ultimii ani, întrucât numărul de vaci din România a scăzut.

Austria a depăşit efectivul de bovine din România în 2021, deoarece trendul lo­cal a fost descrescător şi an de an s-au pierdut mii de vaci. Mai mult, şeptelul de bovine al Ro­mâ­niei a scăzut de la 3 milioane la 1,8 milioane din 2007 până în prezent, iar această cădere abruptă a avut loc din cauza lipsei unei poli­tici clare din partea autorităţilor, precum şi a insuficienţei fondurilor destinate susţi­nerii sectorului zootehnic, a spus la rândul său Ilyas Szabolcs Gyorgy, consultant în accesarea fondurilor europene pentru agricultură.

„În anii ’90, aveam chiar peste 4 mili­oane de bovine. Şeptelul de bovine a scăzut, pen­tru că nu am avut o strategie clară pe care s-o urmăm în ultimii 15 ani de la ade­rarea la Uniunea Europeană şi acum pen­tru investiţii în sectorul bovine sunt doar 67 de milioane de euro, foarte puţini bani“, a spus Ilyas Szabolcs Gyorgy, executive manager, RegioConsult.

El a adăugat că este nevoie de resurse financiare mult mai mari pentru a susţine fer­mierii în această ramură critică a econo­miei, mai ales că există un interes crescut pentru investiţii în ferme de vaci, fie de lapte, fie de carne şi subliniază că „dacă cei din Austria au putut să facă acest lucru, şi noi putem“.

Austria are un efectiv de 1,86 mili­oane de bovine şi Ro­mânia de 1,83 mi­­li­oane de bovine. Însă România are o suprafaţă de teren arabil de 8,57 mili­oane de hectare, pe când Austria are o suprafaţă de 1,32 mi­lioane de hectare. Astfel, Austria are o încărcătură zooteh­ni­că de şapte ori mai mare decât a României.

Apoi, România are circa 1 milion de vaci de lapte, iar Austria are 0,5 milioane de vaci de lapte, cu care România realizează o producţie anuală de 4,2 milioane de tone, iar Austria de 3,9 milioane de tone, mai a­ra­tă datele Eurostat. Adică, o vacă din Austria dă 7,2 tone de lapte/an, în timp ce o vacă din România, dă, în medie, 4,2 tone de lapte/an, iar diferenţa vine din lipsa de teh­nolo­gie, de rasă sau de perfor­manţa fermei în sine.

Mai mult, în România laptele plea­că de la poarta fermei în medie cu 1 leu pe litru, dar ajunge în supermarket să fie vân­dut şi cu 12 lei litrul, în timp ce în Aus­tria în supermarket un litru de lapte costă sub 2 euro litrul. Totuşi, pentru fermierii ro­mâni, banii primiţi pe lapte sunt „prea pu­ţini“ şi abia acoperă costurile de producţie, în timp ce Austria s-a specializat pe creşte­rea vacilor de carne, produs alimentar ce aduce o valoare adăugată mai mare.

„80% din vacile de lapte din Austria se află sub controlul performanţei. 75% din e­fec­tivul de bovine din Austria este repre­zen­tat de vacile din rasa Fleckvieh - Simmental. Pe lângă rasele Brown Swiss, Holstein, Original Pinzgauer şi Sura de Stepă sunt crescute şi numeroase rase de carne precum şi rase aflate în programe de conservare genetică“, potrivit datelor de pe site-ul Asociaţiei Naţionale a Cres­cătorilor de Taurine din Austria - Rinderzucht Austria.

În ceea ce priveşte producţia de carne de vită, Austria a realizat în 2022 circa 210.000 de tone, în timp ce România a făcut 35.000 de tone, mai arată statisticile euro­pe­ne.

Apoi, Austria este un important ex­por­tator de carne de vită. În anul 2022, va­loarea cărnii de bovine, proas­pătă sau refri­gerată, exportate din Austria s-a ridicat la circa 472 milioane euro, conform compa­niei de analiză şi cercetare de piaţă Statista.

Pentru a evidenţia cererea crescută, consultantul a afirmat că până acum s-au depus proiecte pentru a accesa fonduri europene pentru investiţii în ferme de vaci de aproape 250 de milioane de euro, aşadar cererea e de 3,5 ori mai mare.

„Am mers la Ministerul Agriculturii şi i-am prezentat faptul că Austria ne-a depăşit la efectivul de bovine, deşi este o ţară de trei ori mai mică decât România. Ne asemănăm din multe puncte de vedere la climă, relief şi resurse, dar politica statului austriac a fost mai consistentă şi mai con­vingătoare în ceea ce priveşte menţinerea sectorului. La noi, în zonele mai greu acce­sabile, unde tradiţional s-au crescut vaci, a început depopularea şi scăderea efectivelor este vizibilă“, spune Dumitru Grigorean, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România.

Astfel, deşi sectorul creşterii bovinelor a înregistrat cea mai semnificativă scădere după 1989 în agricultura românească, potrivit preşedintelui Asociaţiei Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România, Dumitru Grigorean, autorităţile nu o văd din birouri, pentru că au apărut ferme mari, cu mii de capete, în spatele cărora se află investitori străini, danezi sau italieni, care se promovează masiv.

„La Ministerul Agriculturii pare că e totul în regulă în sectorul creşterii vacilor, dar noi pe teren vedem că scăderea este accentuată. În localitatea în care am eu ferma, în urmă cu 20 de ani erau 2.000 de vaci, iar acum mai sunt 800 şi tot e bine, pentru că în Ardeal sunt sate unde nu mai sunt deloc“, menţionează Grigorean.

În acelaşi timp, spune el, în Austria au fost susţinute fermele de familie, care s-au dezvoltat treptat, pe când în România satele s-au depopulat şi gospodăriile româneşti care practicau creşterea tradiţională a până la zece vaci nu au beneficiat de sprijin pentru dezvoltare, iar astfel au vândut vacile.

„La ferme de vaci de carne fenomenul e şi mai îngrijorător în România, pentru că proprietarii au 60-70 de ani şi tineretul rar creşte vaci. În Austria, se acordă diverse forme de sprijin pentru fermieri, în afara celor europene. De exemplu, colegii îmi spuneau că primesc spor de înălţime, dacă au ferma pe un deal, spor de menţinere a peisajului natural, iar dacă rămân în sat primesc o primă. S-au găsit diverse forme de sprijin, pentru că altfel, din punct de vedere economic nu se poate susţine activitatea. Pierzi astăzi, pierzi mâine, iar la un moment dat renunţi“, a explicat Grigorean.