James Longsdon, director in cadrul Fitch Ratings, a declarat pentru Bloomberg ca bancile europene risca mai mult de pe urma unei reactii "foarte dezordonate" a pietei la o restructurare sau rostogolire neorganizata a datoriei elene decat de pe urma asumarii unor pierderi la nivelul portofoliului de obligatiuni grecesti. In perspectiva recentelor amenintari ale agentiei Moody's ca ar putea degrada ratingul BNP Paribas, al Societe Generale si al Credit Agricole din cauza expunerii lor la datoria greceasca, afirmatia reprezentantului Fitch este evident incurajatoare.

Agentia Standard&Poor's amenintase, la randul sau, ca orice fel de restructurare a datoriei grecesti, inclusiv prin acceptarea voluntara de catre bancile creditoare a unor scadente mai lungi sau dobanzi mai mici, ar atrage declasarea datoriei grecesti la nivelul D (default - incapacitate de plata), facand astfel obligatiunile elene neeligibile drept colateral pentru imprumuturile date Atenei de Banca Centrala Europeana (BCE).

Fitch, in schimb, a difuzat saptamana trecuta un raport in care afirma ca daca liderii UE pun in aplicare planul de a-i convinge pe creditorii privati ai Greciei sa accepte de bunavoie o rescadentare a obligatiunilor, agentia va cobori ratingul suveran al Greciei la RD ("restricted default" - incapacitate de plata partiala), dar va mentine probabil ratingul obligatiunilor Greciei deasupra nivelului considerat de incapacitate de plata.

Aceasta ar fi asadar o portita de scapare extrem de importanta, care ar permite in continuare BCE sa finanteze Grecia.

Luni, Financial Times a relatat ca ministrii de finante europeni si Banca Centrala Europeana sustin o reeditare a Initiativei de la Viena din 2009, prin incurajarea detinatorilor de obligatiuni grecesti care ajung la scadenta in urmatorii 3 ani sa-si mentina expunerea pe Grecia si in plus sa cumpere obligatiuni grecesti noi, cu scadenta mai lunga.

Initiativa de la Viena din 2009 prevedea mentinerea expunerii marilor banci europene in Europa de Est la nivelul din martie 2009, spre a evita aparitia unor probleme in economiile din zona, intre care si Romania.

La finele lui 2010, valoarea obligatiunilor grecesti detinute de bancile straine era de 54,2 miliarde de euro, dintre care 96% era in portofoliul bancilor europene, in principal germane (22,7 miliarde) si franceze (15 miliarde), conform Bancii pentru Reglemente Internationale (BIS).



Sursa grafic: BBC

Tot luni, potrivit publicatiei elene Capital, ministrii de finante ai zonei euro au oferit un stimulent important bancilor europene in efortul de a le convinge sa accepte o rescadentare a obligatiunilor grecesti, afirmand ca Facilitatea Europeana de Stabilitate Financiara, sau Mecanismul European de Stabilitate - fondul comun din care UE a oferit pana acum ajutoare de urgenta Greciei, Portugaliei si Irlandei - nu va mai avea statut de creditor privilegiat la plata datoriilor acestor tari.

Pana acum, bancile europene folosisera acest statut ca argument sa nu mai cumpere obligatiuni grecesti, stiind ca nu ele vor avea prioritate la rambursarea datoriilor.

"E o veste buna pentru Grecia. E o veste buna pentru Irlanda. E o veste buna pentru Portugalia", a declarat Jean-Claude Juncker, seful Eurogroup, grupul ministrilor de finante ai eurozonei.

Dupa discutiile de sambata si luni de la Luxemburg, liderii europeni au dat termen Atenei pana la 3 iulie sa aprobe noul plan de austeritate, de care depinde deblocarea transei de 12 miliarde de euro din pachetul de credite UE-FMI de 110 miliarde de euro aprobat in mai 2010. Liderii europeni s-au declarat gata sa ofere Greciei un nou pachet de credite, de valoare probabil similara, care in premiera va presupune si contributia creditorilor privati, prin mecanismul de implicare voluntara descris mai sus.