O delegaţia a Fondului Monetar Internaţional (FMI) vine în România în această toamnă, au declarat reprezentanţi ai instituţiei, pentru ZF, fără a oferi însă detalii suplimentare.

„Vom emite un comunicat de presă luna aceasta prin care vom anunţa datele în care vom efectua o vizită scurtă în România în această toamnă”, au spus reprezentanţii instituţiei.

Conform unor surse oficiale, însă, este vorba despre o vizită periodică din cadrul misiunii FMI în România şi va fi o vizită mai scurtă decât cea din toamna trecută, când FMI a făcut o evaluare extinsă a finanţelor şi economiei României. Nu este vorba despre o vizită care să aibă legătură cu derapajul recent al deficitului bugetar şi nu s-a discutat ipoteza unui acord de împrumut cu FMI. Va fi o vizită periodică, care va fi efectuată de FMI în mai multe ţări.

Ce au spus reprezentanţii FMI la ultima vizită din România, în februarie:

- Creşterea economiei a încetinit, în principal din cauza consumului mai slab. Inflaţia de bază şi inflaţia globală au scăzut până la valori de o singură cifră în a doua jumătate a anului 2023, în timp ce rata dobânzii de politică monetară a fost menţinută cu prudenţă. Deşi deficitul de cont curent rămâne mare, acesta a scăzut la aproximativ 7% din PIB, ca urmare a încetinirii cererii interne şi a scăderii preţurilor importurilor de mărfuri.

Perspective

- În 2024, se preconizează că economia îşi va reveni, cu o creştere apropiată de 3%, deoarece consumul - determinat de creşterea salariilor reale - şi cererea externă se consolidează. FMI preconizează că inflaţia va reveni treptat în intervalul ţintă al BNR până la sfârşitul anului 2025. Cu toate acestea, creşterile salariale de două cifre pot influenta normalizarea inflaţiei.

Buget

- Deficitul bugetar pentru 2023 este estimat la aproximativ 5,7% din PIB, ceea ce este cu mult peste nivelul prevăzut iniţial în buget (4,4% din PIB). Reforma sistemului de pensii recent promulgată face ca sistemul de pensii să fie mai echitabil şi reduce cheltuielile pe termen lung, dar se preconizează că va genera costuri fiscale suplimentare mari, de aproximativ 1,5% din PIB, în anii următori.

Riscuri.

- Deficitele mari de cont curent şi fiscal limitează capacitatea României de a rezista la şocuri adverse. Cu toate acestea, există încă unele elemente de protecţie, inclusiv rezervele internaţionale adecvate, care au crescut datorită intrărilor mari de fonduri UE.

În opinia FMI, veniturile fiscale ale României sunt cu mult sub nivelul celor din ţările similare şi sunt prea mici pentru a susţine serviciile publice la standardele UE. Prin urmare, nu există nicio cale realistă de progres fără o reformă substanţială a politicii fiscale.

Principalele opţiuni includ:

(i) Reforma impozitului pe venit: Eliminarea scutirilor rămase, inclusiv prin reducerea pragului pentru microîntreprinderi şi, eventual, prin introducerea unui impozit pe profit progresiv.

(ii) Reforma TVA: Creşterea veniturilor din TVA, inclusiv prin impozitarea mai multor articole la cota standard.

(iii) Taxe ecologice: Introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor şi construcţiilor sau a unor accize suplimentare pe combustibilii fosili.

(iv) Impozite pe proprietate: Creşterea impozitării proprietăţii, dacă este posibil prin punerea în aplicare a reformelor deja pregătite.

(v) Impactul reformei pensiilor: Elaborarea unui mecanism pentru a întinde în mod eficient povara fiscală rezultată din reforma pensiilor