În paralel, Comisia Europeană le-a remis ţărilor în cauză liste cu măsuri de reformă pe care ar trebui să le ia, între care multe sunt decizii dificile electoral. Pentru Franţa a recomandat tăierea costurilor cu forţa de muncă, a ajutoarelor de şomaj şi a contribuţiilor la asigurări sociale, iar pentru Spania (aflată la a treia prelungire a termenului) a recomandat continuarea reformei pieţei muncii derulate anul trecut cu tăierea cheltuielilor de asistenţă socială şi renunţarea la corelarea între cheltuielile publice şi inflaţie, ceea ce va afecta şi mai mult puterea de cumpărare.

De altfel, chiar zilele trecute a avut probabil loc cel mai ironic protest de la începutul crizei, cu pompierii din Barcelona care s-au apucat să aprindă focuri în loc să le stingă, atrăgând atenţia că reducerile masive de personal din cauza austerităţii au ajuns să le facă imposibilă munca şi să pericliteze siguranţa publică.

Pe acest fond optimist, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande au declarat la Paris că ambii susţin îndesirea reuniunilor la vârf ale zonei euro, cu un preşedinte adevărat al zonei euro, care să aibă atribuţii mai largi decât acum. în prezent, reuniunile Eurogrupului, format din miniştrii de finanţe ai zonei euro, sunt prezidate de ministrul olandez Jeroen Dijsselbloem, cel rămas în memoria colectivă prin gafele despre Cipru. "Avem nevoie de mai multă coordonare a politicilor, în special în Eurogrup", a zis Angela Merkel.

În acelaşi timp, a ieşit la iveală că din mult discutata taxă europeană pe tranzacţiile financiare n-a mai rămas nimic: ea va fi aplicată din 2014 numai pentru tranzacţiile cu acţiuni şi va fi de 0,01% în loc de 0,1%, urmând ca taxa pentru celelalte tipuri de tranzacţii (grosul adică) să se aplice undeva după 2015.