"Fondurile de private equity şi de venture capital au investit anul trecut în România circa 30 milioane de euro, iar în ceilalţi ani, 2011-2012, în jurul a 40-50 milioane de euro, iar dacă ar fi să aducem toate fondurile disponibile pentru România acestea ar însemna 70-100-150 de milioane de euro, atât putem să absorbim", a declarat Cristian Nacu, partener Enterprise Investors, unul dintre cel mai activ fond de investiţii private din România, prezent la "Conferinţa de Risc de Ţară Coface 2014", organizată de Coface şi Mediafax.

În opinia sa, fondurile investesc în companii care au creştere, care au un avantaj competitiv şi o organizare internă competitivă şi un management performant, criterii pe care le îndeplinesc destul de puţine firme locale.

"O altă cerinţă pentru un fond de investiţii sunt condiţiile macroeconomice. Lipsa de predictibilitate este supărătoare şi nu înţelegem lipsa unei strategii privind tipul companiilor pe care vrem să îl dezvoltăm şi să îl susţinem. Statul are foarte multe de făcut, investiţii, infrastructură, politică fiscală. Fără aceste lucruri investitorii nu îndrăznesc să vină. Din păcate concluzia este că redresarea firmelor nu va putea să vină nici cu bani prea mulţi de la bănci, nici de la noi, ci cu munca proprie şi cu performanţa companiilor", a adăugat Nacu.

O alternativă la bănci şi fondurile de investiţii o reprezintă banii de la Uniunea Europeană, România având şansa pe fondul experienţei exerciţiului anterior să atragă sume mai mari.

Dan Barna, managing partner al firmei Structural Consulting Group, apreciază că perioada 2007-2013 aferentă programului de fonduri europene a reprezentat "cei şapte ani de acasă" în care instituţiile publice şi mediul de business au înţeles cum funcţionează.

"Anii 2007-2013 au fost cei şapte ani de acasă în care şi instituţiile noastre şi piaţa de business au înţeles cum funcţionează banii aceştia europeni care au venit buluc pe capul nostru şi n-am ştiut să-i absorbim", a spus Barna.

El a arătat că pentru programul următor, derulat în perioada 2014-2020, autorităţile sunt mai pregătite, iar banii disponibili mai mulţi.

"Pe partea de coeziune avem de dat 28 miliarde euro. Dacă vom reuşi o absorbţie mai mare înseamnă că sunt fonduri importante pentru companii în această perioadă şi reprezintă o alternativă de finanţare", a conchis Barna.