Proiectul de lege modifică OU 111/2011 privind comunicaţiile electronice.

Înainte de aprobare, Ponta a verificat dacă proiectul este în forma în care să poată fi transmis Parlamentului, conform solicitării Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

"Proiectul de lege, domnul Cotovelea, aţi avansat împreună cu ministrul Justiţiei ? Putem să-l trimitem la Parlament conform solicitării CSAT ?", s-a interesat premierul ministrului, în şedinţa de guvern.

Ministrul a confirmat că proiectul este redactat şi se referă la regimul cartelelor pre-plătite.

"Avem inclusiv semnătura ministrului Justiţiei pe acest proiect de lege cu cartelele pre-pay, titlul este mai lung, sub rezerva că domnul ministru Morar (secretarul general al Guvernului - n.r.) va primi varianta semnată şi de către directorul SRI, Cristian Maior", a spus Cotovelea.

În vara anului trecut, după ce presa a relatat că deputatul PSD Sebastian Ghiţă vrea să depună o iniţiativă legislativă prin care cartelele telefonice pre-plătite să poată fi achiziţionate numai după furnizarea datelor personale, premierul Victor Ponta a arătat că înregistrarea convorbirilor telefonice efectuate pe baza cartelelor pre-plătite a fost decisă de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) în luna august 2012, după atentatul terorist din Bulgaria.

El a precizat că nu este vorba de o operaţiune de interceptare, ci de înregistrare.

În forma de la acea dată, proiectul prevede că, atunci când o persoană va cumpăra o cartelă pre-platită, va trebui să prezinte codul numeric personal şi, dacă ulterior un judecător va decide interceptarea numărului telefonic asociat acestei cartele, serviciile secrete vor avea posibilitatea de a identifica deţinătorul acestei cartele.

Argumentul a fost că zona cartelelor pre-plătite este folosită pentru infracţiuni economice, existând şi riscul de utilizare a acestor cartele în activităţi legate de terorism.

Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România-Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a solicitat atunci Guvernului şi Parlamentului să aibă în vedere obligaţiile asumate de România prin tratate internaţionale cu privire la drepturile omului, nu doar necesităţile dictate de siguranţa naţională.