Exporturile germane au scăzut pentru a doua lună consecutiv în septembrie, în timp ce importurile au stagnat, un semn în plus că perturbarea lanţurilor de aprovizionare complică redresarea celei mai mari economii europene. Economia orientată către exporturi a Germaniei, cea mai mare din Europa, obişnuia să fie un motor de încredere al continentului, reuşind să-l ajute să iasă din crize, însă acum Germania a rămas în urmă, scrie The Wall Street Journal. 

Producătorii nemţi întâmpină dificultăţi din cauza penuriei de componente şi forţă de muncă, se confruntă cu preţuri în creştere puternică la energie şi sunt obligaţi să investească sute de miliarde de dolari în următorii ani pentru a respecta noile standarde de climat.

Era comerţului extern facil şi al globalizării rapide a fost înlocuită de tensiuni geopolitice, blocaje de transport şi presiune pentru producţie locală. Companiile chineze, cei mai mari clienţi ai Germaniei, se transformă în rivali. Iar cererea de maşini de lux germane este periclitată de reorientarea lumii către maşini electrice.

Producţia industrială germană din august s-a situat cu aproximativ 9% sub nivelul din 2015, faţă de o creştere de 2% pentru zona euro. Fondul Monetar Internaţional şi-a redus recent estimările de creştere pentru economia germană pe 2021 la 3,1%, de la 3,6%. Acesta se aşteaptă ca economia să se redreseze aproximativ în linie cu cea franceză şi britanică în 2022, pentru ca mai apoi să rămână în urmă începând cu 2023.

Slăbiciunea economiei germane datează de dinaintea pandemiei. Producţia industrială şi exporturile ţării au început să stagneze în 2017, creând o provocare pentru o economie în care aproximativ 30% din joburi şi producţie sunt legate de cererea externă, de aproximativ patru ori mai mult decât în cazul SUA. 

De posibilitatea ca economia germană să rămână în urma zonei euro se tem şi înţelepţii germani care consiliază guvernul ţării, aceştia devenind ultimul grup care-şi reduce estimările de creştere pentru Germania, avertizând că problemele de aprovizionare apasă mai greu decât era de aşteptat asupra producătorilor, notează Financial Times.

Consiliul înţelepţilor şi-a redus estimarea de creştere pe 2021 la 2,7% de la 3,1%, majorându-şi însă proiecţia pe anul viitor de la 4 la 4,6%. Astfel, Germania ar avea una dintre cele mai lente rate de creştere pe 2021 din zona euro. Deşi economia acesteia s-a contractat mai puţin comparativ cu majoritatea celorlalte ţări din regiune, se aşteaptă ca acesteia să-i ia mai mult timp pentru a reveni la nivelurile pre-pandemice decât blocului.

Problemele de aprovizionare reprezintă cel mai semnificativ risc la adresa redresării. Companiile din sectorul construcţiilor se aşteaptă ca acestea să persiste până în primăvară, în timp ce retailerii se tem că penuriile vor continua până în vară, potrivit sondajelor ifo.

Un alt risc este reprezentat de înmulţirea puternică a cazurilor de îmbolnăvire cu coronavirus.

Potrivit lui Oliver Holtemoller, de la Halle Institute for Economic Research, principalul driver al revenirii anul viitor va fi constituit de consumul privat.